Lipsa menstruaţiei este considerată, de obicei, un motiv de îngrijorare pentru fetele şi femeile care:
– au trecut prin pubertate, ceea ce se întâmplă, în mod normal, în jurul vârstei de 12-13 ani;
– nu sunt gravide;
– nu au avut nicio intervenţie chirurgicală pentru a elimina o parte sau tot pântecele lor;
– încă nu au trecut prin menopauză, ceea ce se întâmplă, în mod normal, în jurul vârstei de 45-50 de ani.
Termenul medical pentru lipsa menstruaţiei este amenoree.
Când să cereţi sfatul medicului
Lipsa menstruaţiei poate fi un semn al unei probleme de sănătate. Este recomandat să mergeţi la medicul dumneavoastră de familie dacă:
– nu ați avut un ciclu menstrual până la vârsta de 14 ani și nu arătaţi niciun semn de dezvoltare sexuală (cum ar fi creşterea sânilor şi părul pubian) sau nu ați avut un ciclu menstrual până la vârsta de 16 ani, dar celelalte semne de dezvoltare sexuală sunt normale (doctorii numesc acest lucru amenoree primară).
– ați avut cicluri menstruale regulate, dar nu aţi mai avut un ciclu menstrual de șase luni (doctorii numesc acest lucru amenoree secundară). Aceasta este cel mai frecvent tip de amenoree.
Care sunt cauzele lipsei de menstruaţie?
Dacă nu ați avut niciodată un ciclu menstrual
Cauzele posibile ale amenoreei primare includ:
– cicluri menstruale întârziate – unele fete au primul lor ciclu menstrual mai târziu decât alte fete;
– probleme cu dezvoltarea sistemului de reproducere.
Dacă ați avut cicluri menstruale, dar s-au oprit
De obicei, cauza opririi ciclurilor menstruale este o problemă de sănătate. Cele mai frecvente afecţiuni care cauzează amenoree secundară sunt:
– sindromul ovarului polichistic;
– amenoreea hipotalamică – în care partea creierului care reglează ciclul menstrual nu mai funcționează corect (se crede că este declanşată de efortul fizic excesiv, de pierderea în greutate şi de stres);
– hiperprolactinemia – în care o persoană are un nivel anormal de ridicat de prolactină în sânge;
– ovarele nu mai funcționează corect (insuficiență ovariană), chiar dacă femeia nu a ajuns încă la menopauză;
– afecţiuni hormonale, cum ar fi o tiroidă hiperactivă sau hipoactivă.
Tratarea amenoreei
Tratarea amenoreei va depinde de ce anume o cauzează. De exemplu, sindromul ovarului polichistic poate fi adesea controlat prin tratamente hormonale, iar femeile cu amenoree hipotalamică vor avea cicluri menstruale regulate dacă fac mai puţine exerciţii şi dacă mănâncă mai mult.
Cu toate acestea, unele cauze ale amenoreei, cum ar fi insuficiența ovariană, nu pot fi tratate cu succes, iar femeia va deveni infertilă.
Cine este afectat?
Amenoreea secundară este relativ comună. Se estimează că aproximativ 1 din 25 de femei va fi afectată de amenoree de la un moment dat în viaţa lor.
Ea este mai frecventă la adolescente şi la femeile tinere, şi poate fi mult mai frecventă în anumite grupuri, cum ar fi sportivele profesioniste, dansatoarele și gimnastele.
Neînceperea ciclului menstrual este mult mai rară şi afectează aproximativ 1 din 300 de fete și femei.
Cauzele amenoreei
Unele fete au o întârziere temporară a ciclului menstrual. Lipsa menstruaţiei poate fi rezultatul unei probleme de sănătate.
Dacă nu ați avut niciodată un ciclu menstrual
Termenul medical pentru lipsa menstruaţiei, deşi sunteţi la vârsta la care ar trebui să aveţi, este amenoree primară.
Amenoreea primară poate fi cauzată de mai multe lucruri, în funcție de faptul dacă aveți şi alte semne de dezvoltare sexuală, cum ar fi creşterea sânilor, părul pubian şi dezvoltarea organelor genitale.
Acestea sunt principalele motive pentru lipsa menstruaţiei, dacă aveți şi alte semne de dezvoltare sexuală:
– întârzierea ciclurilor menstruale – unele fete au primul lor ciclu menstrual mai târziu decât alte fete, mai ales dacă şi mama sau sora mai mare au avut această problemă;
– malformaţii congenitale – deși este foarte rar, fetițele pot avea probleme de dezvoltare a sistemului lor de reproducere – nu au uter, ovare sau vagin.
– sindromul de insensibilitate la androgeni – o boală genetică rară (care afectează aproximativ 1 din 20 400 de naşteri), în care o fată se poate naște cu organe genitale feminine externe, dar şi cu organe genitale masculine interne.
Dacă nu aveţi niciun alt semn de dezvoltare sexuală, cauzele posibile pentru lipsa menstruaţiei sunt:
– pierderi severe de greutate, adesea legate de o tulburare de alimentaţie, precum anorexia;
– stresul;
– sindromul Turner – o boală genetică, care afectează aproximativ 1 din 2000 de fete, în care fetele afectate se nasc cu ovare care nu produc hormonii necesari pentru a declanșa ciclul menstrual;
– sindromul Kallmann – o boală genetică rară (care afectează aproximativ 1 din 10 000 de naşteri), în care lipsesc hormonii care declanşează în mod normal dezvoltarea sexuală.
Dacă ați avut cicluri menstruale, dar s-au oprit
Cauzele cele mai frecvente pentru oprirea bruscă a ciclurilor menstruale (amenoree secundară) sunt descrise mai jos.
Sarcini neașteptate
A rămâne gravidă, fără să vă daţi seama, este o cauză surprinzător de comună pentru lipsa de menstruaţie. Acest lucru se întâmplă de multe ori atunci când a existat o problemă cu metoda contraceptivă folosită.
Sindromul ovarului polichistic
Sindromul ovarului polichistic este o afecţiune comună, responsabilă pentru 1 din 3 cazuri de lipsă a menstruaţie.
Caracteristicile sindromului ovarului polichistic sunt:
– dezvoltarea mai multor chisturi (pungi cu lichid) în jurul marginii ovarelor (ovare polichistice);
– ovarele nu pot elibera ouă;
– un nivel mai ridicat de hormoni masculini decât în mod normal, care sunt mai activi decât în mod normal.
Pe lângă faptul că determină lipsa menstruaţiei, sindromul ovarului polichistic provoacă şi simptome precum: păr corporal în exces, probleme în a rămâne însărcinată şi creştere în greutate.
Amenoreea hipotalamică
Ciclul menstrual este reglat de o parte a creierului cunoscută sub numele de hipotalamus. Acesta produce hormonii care determină ovarele să elibereze ouă. În caz de amenoree hipotalamică, hipotalamusul nu mai produce aceşti hormoni și ciclul menstrual se oprește.
Nu se ştie de ce hipotalamusul face acest lucru, dar cercetările au identificat trei factori declanșatori ai amenoreei hipotalamice:
– pierderea excesivă de greutate – un indice de masă corporală (IMC) de 19 sau mai mic poate declanșa adesea amenoreea hipotalamică;
– excesul de exerciţii fizice;
– stresul.
Amenoreea hipotalamică este deosebit de des întâlnită la femeile ale căror profesie necesită o combinație de aptitudini fizice și o greutate scăzută, cum ar fi sportivele și dansatoarele.
Chiar dacă nu sunteţi preocupată că aţi putea avea amenoree, tot ar trebui să vă consultaţi medicul de familie dacă credeți că aveți amenoree hipotalamică, pentru că poate duce la oase fragile (osteoporoză) și oasele vă sunt predispuse la fracturare.
Hiperprolactinemia
Hiperprolactinemia înseamnă că aveţi un nivel foarte ridicat de prolactină în corpul. Nivelurile ridicate de prolactină sunt necesare, în mod normal, numai după ce naşteţi, pentru că ele ajută la stimularea producției de lapte. Un nivel ridicat de prolactină în alte perioade ale vieţii dvs. poate perturba ciclul menstrual și poate duce la lipsa menstruaţiei.
Se crede că hiperprolactinemia afectează aproximativ 1 din 200 de femei și poate avea mai multe cauze, cum ar fi:
– tumorile cerebrale – atât tumorile cerebrale non-canceroase, cât şi tumorile cerebrale canceroase, pot cauza lipsa menstruaţiei;
– un traumatism cranian sever;
– boli de rinichi;
– ciroza (cicatrizare a ficatului).
Hiperprolactinemia poate apărea şi ca un efect secundar al unor tratamente şi medicamente, cum ar fi:
– radioterapia;
– antidepresivele;
– blocante ale canalelor de calciu – un medicament folosit pentru tratarea hipertensiunii arteriale;
– omeprazol – un medicament folosit pentru a trata ulcerele gastrice.
Femeile care folosesc în mod regulat heroină dezvoltă de multe ori hiperprolactinemie.
Insuficiență ovariană
Insuficiența ovariană este atunci când ovarele nu mai produc ouă, la femeile care ar trebui să fie destul de tinere pentru ovulaţiei (de obicei mai tinere de 40 de ani).
Se estimează că insuficiența ovariană afectează:
– 1 din 1000 de femei cu vârsta de sub 30 de ani;
– 1 din 250 de femei cu vârsta de 30-35 de ani;
– 1 din 100 de femei cu vârsta de 40 de ani.
Se crede că multe cazuri de insuficiență ovariană sunt cauzate de faptul că sistemul imunitar nu funcționează corespunzător și atacă ovarele.
Ar trebui să solicitaţi asistență medicală dacă bănuiți că aveți insuficiență ovariană, chiar dacă nu sunteți preocupată de faptul că nu aveţi cicluri menstruale, pentru că această afecţiune vă poate creşte riscul de osteoporoză şi de boli de inimă.
Afecţiuni ale tiroidei
Glanda tiroidă este găsită în gât. Ea produce hormoni care sunt eliberaţi în sânge pentru a controla creșterea organismului și metabolismul. Ei afectează procesele precum ritmul cardiac și temperatura corpului şi ajută la transformarea alimentelor în energie pentru a menține funcţionarea corpului.
La unele femei, glanda tiroidă poate:
– să producă prea mulţi hormoni – acest lucru este cunoscut ca o glandă tiroidă hiperactivă sau hipertiroidism;
– să nu producă suficienţi hormoni – acest lucru este cunoscut ca o glandă tiroidă hipoactivă sau hipotiroidism.
Atât hipertiroidismul, cât şi hipotiroidismul, pot provoca amenoree.
Diagnosticarea amenoreei
Ar trebui să mergeţi la medicul dumneavoastră de familie dacă:
– Aveţi peste 14 ani, nu aţi avut niciodată un ciclu menstrual și nu sunteţi dezvoltată sexual (nu v-au crescut sânii sau părul pubian).
– Aveţi peste 16 ani şi nu aţi avut niciodată un ciclu menstrual, dar aveţi caracteristicile fizice normale ale pubertăţii (amenoree primară).
– Aţi avut cicluri menstruale, dar de şase luni nu aţi mai avut niciun ciclu (amenoree secundară).
Medicul va determina dacă aveți amenoree primară (nu v-a început menstruaţia) sau amenoree secundară (nu mai aveţi cicluri). Apoi va încerca să identifice cauza amenoreei. În primul rând, vi se poate face un test de sarcină pentru a exclude acest lucru.
Medicul vă va pune întrebări legate de istoricul medical, de locul de muncă, de istoricul medical al familiei, de istoricul sexual şi de supărări emoţionale sau de modificări ale greutăţii corporale. El va evalua dacă treceţi prin stadiile fizice normale ale pubertăţii.
– Dacă medicul de familie vă diagnostichează cu amenoree primară, vă va trimite la un medic ginecolog (un specialist în tratarea afecţiunilor care afectează sistemul de reproducere feminin).
– Dacă medicul de familie vă diagnostichează cu amenoree secundară, de obicei va putea identifica dacă există o cauză principală şi o poate trata. În unele cazuri, vă va trimite la un medic ginecolog sau la un endocrinolog (un specialist în tratarea afecţiunilor hormonale).
Trimitere dacă nu aţi avut niciun ciclu menstrual
Medicul de familie poate diagnostica amenoreea primară și vă poate trimite la un medic ginecolog în cazul în care:
– Nu ați avut niciun ciclu menstrual până la vârsta de 14 ani şi corpul nu prezintă semne că trece prin pubertate;
– Aveţi caracteristicile normale ale pubertăţii, dar nu aţi avut cicluri menstruale până la vârsta de 16 ani.
Specialistul vă poate face un examen ginecologic complet și poate efectua teste precum:
– teste de sânge pentru a determina nivelul de prolactină, de hormoni care stimulează tiroida, de hormoni foliculostimulanți și de luteinizant (nivelurile anormale de aceşti hormoni pot fi cauza amenoreei);
– o ecografie pelviană, o tomografie computerizată (CT) sau RMN – aceste scanări fac imagini detaliate ale interiorului corpului și arată orice problemă cu vaginul sau uterul.
Trimitere dacă aţi avut cicluri menstruale
Medicul de familie poate diagnostica amenoreea secundară și vă poate trimite la un medic ginecolog sau endocrinolog, dacă:
– cauza nu poate fi identificată;
– cauza trebuie să fie confirmată;
– este necesar un tratament de specialitate, de exemplu, pentru infertilitatea.
Cauzele posibile care au nevoie de confirmare sunt:
– insuficiența ovariană (o tulburare de ovar);
– sindromul ovarului polichistic;
– o glandă tiroidă hiperactivă sau hipoactivă;
– infertilitate;
– nivelurile ridicate de un hormon numit prolactină (hiperprolactinemie);
– un nivel crescut de testosteron în sânge, care nu este cauzat de sindromul ovarului polichistic.
Tratarea amenoreei
Dacă nu ați avut niciun ciclu menstrual
Dacă nu ați avut niciun ciclu menstrual până la vârsta de 14 ani și nu prezentaţi alte semne de dezvoltarea sexuală, cel mai probabil, vi se va face o trimitere la un endocrinolog (un specialist în tratarea afecţiunilor hormonale), pentru că sunt şanse mari să aveţi probleme hormonale.
Dacă nu ați avut niciun ciclu menstrual până la vârsta de 16 ani, dar sunt semne de dezvoltare sexuală, cel mai probabil, vi se va face o trimitere la un medic ginecolog (un specialist în tratarea afecţiunilor care pot afecta sistemul de reproducere feminin), pentru că puteţi avea probleme cu sistemul de reproducere (spre exemplu, cu ovarele sau cu vaginul).
Este greu de prezis ce tratament vi se va oferi, pentru că va depinde de ce arată testele și examenele.
Opțiunile posibile sunt:
– o abordare „așteptăm și vedem”, dacă se consideră că ciclul a întârziat, nu că lipseşte;
– intervenţii chirurgicale pentru a corecta problemele cu sistemul de reproducere;
– terapii hormonale pentru a trata sindromul Turner sau sindromul Kallmann (înlocuind hormonii care ar trebui să fie produşi de organism).
Nu orice caz de amenoree primară poate fi tratat. De exemplu, nu există nicio modalitate de a vă face să aveți cicluri menstruale dacă aveți sindromul de insensibilitate la androgeni.
Dacă aţi avut cicluri menstruale, dar s-au oprit
La fel ca în cazul amenoreei primare, opţiunile de tratament recomandate pentru amenoreea secundară vor depinde de cauza de bază. Cele mai frecvente cauze, şi tratamente lor, sunt prezentate mai jos.
Sindromul ovarului polichistic
Sindromul ovarului polichistic poate avea mai multe tratamente, dar terapia hormonală este cel mai des recomandată pentru a restabili un ciclu menstrual normal.
Amenoreea hipotalamică
Amenoreea hipotalamică (lipsa ciclurilor menstruale cauzată de o pierdere extremă de greutate, de exerciţii fizice excesive sau de stres) poate fi tratată prin abordarea cauzei principale.
Dacă simptomele sunt rezultatul unei pierderi de greutate, vi se poate face o trimitere la un dietetician, care vă poate ajuta să ajungeţi la o greutate sănătoasă.
Dacă pierderea în greutate este rezultatul unei tulburări de alimentaţie, cum ar fi anorexia, va trebui să mergeţi la un psihiatru (medic specializat în tratarea afecţiunilor de sănătate mintală), care are experiență în tratarea tulburărilor de alimentaţie.
Dacă simptomele sunt rezultatul exerciţiilor fizice excesive, va trebui să reduceţi nivelul de activitate fizică. Dacă sunteți un atlet profesionist, puteți beneficia de o trimitere la un medic specializat în medicina sportivă. El ar trebui să vă poată spună cum să vă menţineţi performanțele fizice, fără a perturba ciclul menstrual.
Dacă simptomele sunt rezultatul stresului, terapia cognitiv comportamentală ar putea ajuta. Terapia cognitiv comportamentală este un tip de terapie care are ca scop să vă ajute să vă gestionaţi problemele prin schimbarea modul în care gândiţi și acţionaţi.
Hiperprolactinemia
Tratamentul pentru hiperprolactinemie (în care o persoană are niveluri anormal de ridicate de prolactină) va depinde de cauza de bază.
De exemplu, dacă hiperprolactinemia este rezultatul unei tumori pe creier, atunci chirurgia, radioterapia sau chimioterapia poate fi necesară pentru a elimina sau reduce tumoarea. Dacă hiperprolactinemia apare ca un efect secundar al unui medicament, poate fi necesară renunţarea la acel medicament.
Afecţiuni ale tiroidei
Opțiunile de tratament pentru o glandă tiroidă hiperactivă includ medicamentele care ajută la reducerea activității tiroidei şi radioterapia – care poate fi folosită pentru a reduce dimensiunea glandei tiroide.
Opţiunile de tratament pentru o glandă tiroidă hipoactivă includ medicamentele care pot stimula activitatea tiroidei.