Publicat pe Lasă un comentariu

Boli hepatice cauzate de abuzul de alcool

Bolile hepatice cauzate de abuzul de alcool acoperă o gamă largă de afecţiuni și simptome.

Boli hepatice cauzate de abuzul de alcoolDe obicei, bolile hepatice cauzate de abuzul de alcool nu produc niciun simptom până când ficatul nu a fost intens deteriorat. Atunci când se întâmplă acest lucru, simptomele pot include:

–    greață;

–    pierdere în greutate;

–    pierderea poftei de mâncare;

–    îngălbenirea ochilor și a pielii (icter);

–    umflarea gleznelor și a abdomenului;

–    confuzie sau somnolență.

Acest lucru înseamnă că, de multe ori, bolile hepatice cauzate de abuzul de alcool sunt diagnosticate în timpul testelor pentru alte afecțiuni, care arată că ficatul a fost deteriorat.

Dacă aveți un istoric de abuz de alcool, este recomandat să vă contactați medicul de familie și să-i cereţi să vă examineze funcția hepatică.

Alcoolul și ficatul

Cu excepția creierului, ficatul este organul cel mai complex din organism.

Funcțiile ficatului includ:

–    filtrarea toxinelor din sânge;

–    reglarea nivelului de colesterol din sânge;

–    lupta împotriva infecțiilor și bolilor.

Ficatul este foarte elastic și este capabil de a se regenera. De fiecare dată când ficatul filtrează alcool, mor câteva celule hepatice. Ficatul poate crea celule noi, dar abuzul de alcool prelungit poate deteriora grav ficatul şi poate cauza boli hepatice.

Etapele bolilor hepatice cauzate de abuzul de alcool

Există trei etape principale, deși există adesea o suprapunere între fiecare etapă. Cele trei etape sunt explicate mai jos.

Steatohepatita alcoolică

Steatohepatita alcoolică este prima etapă a bolilor hepatice cauzate de abuzul de alcool. Consumul de alcool în exces, chiar și numai pentru câteva zile, poate duce la o acumulare de acizi grași în ficat.

Steatohepatita alcoolică este adeseori lipsită de simptome, dar ea este un semn de avertizare că beţi la un nivel care este dăunător pentru sănătatea dvs.

Steatohepatita alcoolică este reversibilă. Dacă opriți consumul de alcool timp de două săptămâni, ficatul dumneavoastră ar trebui să revină la normal.

Hepatita alcoolică

Hepatita alcoolică (nu are legătură cu hepatita infecţioasă) este etapa a doua a bolilor hepatice cauzate de abuzul de alcool şi este mult mai gravă.

Abuzul de alcool prelungit poate provoca inflamarea ţesuturilor ficatului. Acest lucru este cunoscut sub numele de hepatită alcoolică. Mai puțin frecvent, hepatita alcoolică poate apărea dacă beţi o cantitate mare de alcool într-o perioadă scurtă de timp.

Hepatita alcoolică este reversibilă, deși poate fi necesar să încetaţi să consumaţi alcool timp de câteva luni sau ani.

Ciroza

Ciroza este stadiul final al bolilor hepatice cauzate de abuzul de alcool. Ciroza are loc atunci când inflamația prelungită provoacă cicatrizări în ficat şi pierderea funcţiei hepatice. Pierderea funcţiei hepatice vă poate pune viața în pericol.

Leziunile cauzat de ciroză nu sunt reversibile. În cazurile ușoare până la moderate, renunțarea imediată la alcool ar trebui să prevină viitoarele deteriorări și să ducă la recuperarea treptată a funcției hepatice. În cazurile mai severe, poate fi necesar un transplant de ficat.

Pot fi tratate bolile hepatice cauzate de abuzul de alcool?

Opțiunile de tratament pentru bolile hepatice cauzate de abuzul de alcool depind în mare măsură de faptul dacă vă hotărâţi să nu mai consumaţi alcool și să faceţi anumite modificări în stilul de viață, de preferință pentru tot restul vieţii dvs.

Tratamentul include încetarea consumului de alcool, terapia nutrițională, medicație și, în cele mai grave cazuri, un transplant de ficat.

În stadiul incipient al bolilor hepatice cauzate de abuzul de alcool (steatohepatită alcoolică și hepatită), persoanele care nu mai beau au mari şanse ca ficatul lor să se repare.

În cazurile cele mai grave de ciroză, se va lua în considerare un transplant de ficat numai dacă nu mai beţi alcool timp de cel puțin trei luni.

Cât de des întâlnite sunt bolile hepatice cauzate de abuzul de alcool?

Aceste boli sunt larg răspândite în Anglia.

Se estimează că:

–    90-100% din consumatorii înrăiţi de alcool suferă de steatohepatită alcoolică;

–    unul din patru băutori cu steatohepatită alcoolică va dezvolta hepatită alcoolică;

–    unul din cinci băutorii cu steatohepatită alcoolică va dezvolta ciroză.

Un băutor înrăit este cineva care bea des peste limita săptămânală recomandată de alcool. Limita este de 3-4 unităţi de alcool pe zi, pentru bărbați, și 2-3 unități pentru femei. Respectarea limitei zilnice este cel mai bun mod de a preveni bolile hepatice cauzate de alcool.

Ratele de deces asociate cu bolile hepatice cauzate de alcool au crescut cu mai mult de două treimi (69%), în ultimii 30 de ani. Acest lucru face alcoolul una dintre cele mai comune cauze de deces, împreună cu fumatul şi tensiunea arterială.

Simptomele bolilor hepatice cauzate de abuzul de alcool

Simptomele bolilor hepatice cauzate de abuzul de alcoolDvs. nu veţi observa niciun simptom de boli hepatice cauzate de abuzul de alcool până când ficatul nu este grav afectat, de aceea este important să vă limitaţi consumul de alcool.

Steatohepatita alcoolică

De obicei, steatohepatita alcoolică nu produce niciun simptom vizibil, doar dacă acumularea de acizi grași din ficat este severă.

Dacă acesta este cazul, simptome de steatohepatită alcoolică includ:

–    slăbiciune;

–    pierderea poftei de mâncare;

–    greață;

–    durere abdominală;

–    un sentiment general de stare de rău.

Hepatita alcoolică

Simptomele de hepatită alcoolică sunt:

–    îngălbenirea ochilor și a pielii (icter);

–    dureri abdominale sau sensibilitate abdominală;

–    apariția unor vene de sânge pe piele, care arată ca nişte păianjeni;

–    pierderea poftei de mâncare;

–    greață;

–    temperatură înaltă, de obicei în jur de 38°C;

–    oboseală.

Ciroza

Simptome de ciroză vin, de obicei, în două etape:

–    Simptomele din stadiu timpuriu apar când ficatul începe să-şi piardă o parte din funcția sa.

–    Simptomele din stadiu terminal apar atunci când ficatul își pierde o mare parte din funcţia sa sau toată funcția (pierderea totală a funcției hepatice este cunoscută sub numele de insuficiență hepatică).

Simptomele din stadiu timpuriu includ:

–    oboseală și slăbiciune;

–    pierderea poftei de mâncare;

–    pierdere în greutate;

–    senzație de rău;

–    mâncărimi de piele;

–    palme roşii şi inflamate;

–    problemele de somn (insomnie).

Sensibilitatea sau durerea în jurul ficatului nu sunt comune (multe forme avansate de boli hepatice nu au simptome evidente la început).

Simptomele din stadiu terminal:

–    icter;

–    căderea părului;

–    acumulare de lichid la nivelul picioarelor şi gleznelor (edem) sau în abdomen;

–    urină închisă la culoare și scaun negru sau scaune foarte deschise la culoare;

–    o tendință de sângerare și învineţire rapidă, cum ar fi: sângerări nazale frecvente şi sângerări gingivale;

–    vărsături cu sânge;

–    crampe musculare;

–    dureri în umărul drept;

–    pierderea apetitului sexual (pierderea libidoului);

–    amețeli și oboseală;

–    dispnee;

–    bătăi rapide de inimă;

–    febră și atacuri de frisoane (pentru că sunteţi mai predispus la infecții);

–    pierderi de memorie și confuzie;

–    schimbări de personalitate (cauzate de toxinele din sânge care afectează creierul);

–    mers clătinat;

–    sensibilitate crescută la alcool și medicamente (pentru că ficatul nu le poate procesa);

–    pierdere în greutate.

Când să cereţi sfatul medicului?

Bolile hepatice cauzate de abuzul de alcool, de cele mai multe ori, nu cauzează niciun simptom până când nu au ajuns la un nivel avansat. Dacă ați abuzat de alcool, este posibil să aveți leziuni hepatice, chiar dacă nu aveți niciunul din simptomele de mai sus.

Este recomandat să vă contactați medicul de familie și să-i cereţi să vă analizeze funcția hepatică dacă aveți antecedente de abuz de alcool.

O modalitate bună de a evalua istoricul de consum de alcool este de a folosi un test scurt cunoscut sub numele de testul CAGE, care constă din patru întrebări:

–    V-ați gândit vreodată că ar trebui să vă limitaţi consumul de alcool?

–    V-a deranjat când v-au criticat oamenii că beţi?

–    V-ați simțit vreodată vinovat că beţi alcool?

–    Ați băut vreodată alcool dis-de-dimineață pentru a trece peste o mahmureală și pentru a vă calma nervii?

Dacă ați răspuns afirmativ la una sau la mai multe dintre întrebările de mai sus, este posibil să aveți o problemă cu abuzul de alcool și ar trebui să mergeţi la medicul de familie.

Cauzele bolilor hepatice cauzate de abuzul de alcool

Cu cât beţi mai mult peste limitele recomandate, cu atât este mai mare riscul de a dezvolta boli hepatice. Există două moduri în care abuzul de alcool poate provoca boli hepatice:

–    beţi o cantitate mare de alcool într-un interval scurt de timp, ceea ce poate provoca steatohepatită alcoolică și, mai puțin frecvent, hepatită alcoolică;

–    beţi peste limitele recomandate timp de mulți ani, ceea ce poate provoca hepatită şi ciroză, două boli hepatice mult mai grave.

Oamenii cu cel mai mare risc de a dezvolta tipuri grave de boli hepatice sunt:

–    bărbaţii care beau mai mult de 35 de unităţi de alcool pe săptămână, timp de 10 ani sau mai mult;

–    femeile care beau mai mult de 28 de unități de alcool pe săptămână, timp de 10 ani sau mai mult.

Alţi factori de risc

Aproape toți oamenii care abuzează de alcool vor dezvolta steatohepatită alcoolică. Aproximativ unul din patru oameni va dezvolta hepatită și unul din cinci va dezvolta ciroză.

Cu toate acestea, oamenii care nu dezvoltă hepatită sau ciroză au un risc de a dezvolta alte afecţiuni asociate cu consumul de alcool, cum ar fi: cancer de ficat, boli de inimă şi accidente vasculare cerebrale. Acest lucru sugerează că există factori de risc suplimentari, care fac unii oameni mai vulnerabili la efectele alcoolului asupra ficatului.

Aceştia includ:

–    obezitatea;

–    sexul feminin (femeile par a fi mai vulnerabile decât bărbații la efectele nocive ale consumului de alcool);

–    o dietă bogată în grăsimi;

–    o afecţiune hepatică preexistentă, cum ar fi hepatita C (o infecție cronică virală a ficatului).

Diagnosticarea bolilor hepatice cauzate de abuzul de alcool

Bolile hepatice cauzate de abuzul de alcool sunt suspectate prima oară atunci când analizele pentru alte afecțiuni arată că aveţi leziuni hepatice.

Analize de sânge

Analizele de sânge folosite pentru a evalua ficatul sunt cunoscute ca teste funcționale hepatice. Ele pot detecta enzimele din sânge, care sunt prezente doar dacă ficatul dvs. a fost deteriorat.

Analizele de sânge pot detecta şi dacă aveți valori scăzute de anumite substanțe produse de ficat (spre exemplu, o proteină numită albumina). Nivelurile scăzute de albumină sugerează că ficatul dumneavoastră nu funcționează în mod corespunzător.

Alte analize

Dacă analizele sau simptomele sugerează că există leziuni la ficat, medicul dumneavoastră vă va întreba cât de des consumaţi alcool. Este important să fiţi sincer cu privire la cât de mult și cât de des beți alcool.

Dacă spuneţi că beți mai puţin alcool decât beţi cu adevărat sau dacă negaţi că beţi alcool, vi se pot face analize suplimentare inutile. Acest lucru ar putea duce la o întârziere a tratamentului de care aveți nevoie.

Dacă simptomele dumneavoastră sau testele funcționale hepatice sugerează că este posibil să aveți hepatită alcoolică sau ciroză, ar putea fi nevoie de analize suplimentare pentru a evalua starea ficatului dumneavoastră. Acestea sunt descrise mai jos.

Teste imagistice

Se pot efectua: o scanare cu ultrasunete, tomografie computerizată (CT) sau imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM) a ficatului. Scanările pot produce imagini detaliate ale ficatului dumneavoastră și pot evidenția orice cicatrici. Unele scanări pot măsura şi rigiditatea ficatului.

Biopsie hepatică

Un ac este introdus în corp (de obicei între coaste). Se ia o mostră de celule hepatice și este trimisă la un laborator pentru a fi examinate la microscop. Biopsia este efectuată sub anestezie locală. Rezultatul biopsiei va confirma un diagnostic de ciroză și poate oferi mai multe informații despre cauză.

Endoscopie

Un endoscop este un tub lung, subțire şi flexibil, cu o lumină şi o cameră video la capăt. Într-o endoscopie, endoscopul este introdus în esofag, până în stomac. Imaginile cu esofagul şi stomacul vor fi transmise la un ecran extern. Medicul va căuta varice (vene umflate) – sunt un semn de ciroză.

Tratarea bolilor hepatice cauzate de abuzul de alcool

Tratarea cu succes a bolilor hepatice cauzate de abuzul de alcool va depinde dacă pacientul este dispus să renunţe la alcool și să facă modificări în stilul lui de viață.

Renunţarea la alcool

Tratamentul pentru bolile hepatice cauzate de abuzul de alcool presupune renunţarea la consumul de alcool. Acest lucru este cunoscut sub numele de abstinență. Abstinenţa poate fi vitală, în funcție de stadiul bolilor hepatice. De exemplu, dacă aveți:

–    steatohepatită alcoolică, ar trebui să renunţaţi cel puțin două săptămâni la alcool, înainte de a bea din nou;

–    hepatită alcoolică, se recomandă abstinența de la alcool pe toată viaţa;

–    ciroză, este esențială o abstinentă pe toată viaţa, pentru a preveni moartea cauzată de insuficienţă hepatică.

Se estimează că 70% din persoanele cu boli hepatice cauzate de alcool au o problemă cu dependența de alcool. Există grupuri care oferă consiliere pentru a vă ajuta să nu mai beţi.

Grupuri de autoajutorare

Multe persoane cu o dependență de alcool găsesc că este util să participe la grupuri de autoajutorare. Cel mai binecunoscut grup este Alcoolici Anonimi.

Medicaţie pentru abstinență

Medicaţia este disponibilă pentru a ajuta oamenii să se abțină de la alcool. Disulfiram poate fi folosit dacă încercaţi să vă abţineţi, dar sunteţi îngrijorat de faptul că aţi putea ceda tentaţiei sau aţi cedat în trecut. Acamprosate este un alt medicament folosit pentru vă ajuta să renunţaţi la alcool.

Disulfiram provoacă reacţii fizice extrem de neplăcute, dacă beți alcool: greață și vărsături. Acest lucru vă va împiedica să consumaţi alcool.

Terapia nutrițională

Terapia nutrițională este o altă parte importantă a tratamentului bolilor hepatice cauzate de alcool.

Majoritatea oamenilor cu boli hepatice cauzate de alcool sunt şi subnutriți, din mai multe motive. Acestea includ: o dietă săracă, pierderea poftei de mâncare și pierderea funcției hepatice, care interferează cu digestia substanțelor nutritive importante.

Cercetările au arătat că persoanele subnutrite au ficatul mai vulnerabil la efectele nocive ale consumului de alcool. O dietă bogată în calorii, care conține multe proteine ​​și carbohidrați, este recomandată pentru persoanele cu boli hepatice cauzate de abuzul de alcool. Ați putea fi sfătuit să luaţi şi suplimente de vitamine și minerale.

Medicul de familie vă poate spune ce regim alimentar să urmaţi sau vă va recomanda un dietetician.

În cazurile cele mai grave de malnutriție, nutrienții ar putea fi furnizaţi printr-un tub de alimentare, care este introdus direct în stomac.

Medicamente pentru tratarea simptomelor

Folosirea medicamentelor pentru a trata bolile hepatice cauzate de alcool este controversată. Mulți experți au susținut că există dovezi limitate pentru eficacitatea lor.

În caz de hepatită alcoolică severă, ar putea fi necesar tratamentul în spital. Tratamentul cu corticosteroizi sau pentoxifilină poate fi folosit pentru a reduce inflamarea ficatului.

Există mai multe medicamente care pot trata ciroza, inclusiv:

–    steroizi anabolizanți (un tip de steroizi mai puternici);

–    propiltiouracil (un tip de medicament conceput inițial pentru a trata glandele tiroide);

–    colchicina (un medicament conceput inițial pentru a trata guta).

Transplant de ficat

În cazurile cele mai grave de ciroză, ficatul îşi pierde capacitatea sa de a funcționa, ceea ce duce la insuficienţă hepatică. Odată ce ficatul nu mai funcţionează, medicamentele vor funcționa doar pentru câțiva ani, iar un transplant de ficat este singura modalitate de a vindeca insuficienţa hepatică.

Cele mai multe centre de transplant se aşteaptă de la dvs. să nu mai beţi alcool pentru tot restul vieţii. De obicei, trebuie să vă abţineţi de la alcool timp de cel puțin trei luni, înainte de a fi considerat potrivit pentru un transplant.

Complicaţiile bolilor hepatice cauzate de abuzul de alcool

Complicaţiile bolilor hepatice cauzate de abuzul de alcool includ hipertensiune portală și encefalopatie hepatică.

Hipertensiunea portală şi varicele

Hipertensiunea portală este o complicaţie a cirozei și, mai puțin frecvent, a hepatitei alcoolice.

Hipertensiunea portală apare atunci când tensiunea arterială din interiorul ficatului a crescut la un nivel potenţial grav.

Când ficatul devine foarte cicatrizat, sângele se mişcă mai greu în el. Acest lucru duce la o creștere a tensiunii arteriale. Sângele trebuie să găsească un nou mod de a reveni la inimă. El face acest lucru creând vase de sânge noi; de obicei de-a lungul mucoasei stomacului. Aceste vase de sânge noi sunt cunoscute drept varice.

Dacă tensiunea arterială crește până la un anumit nivel, ea poate deveni prea mare pentru varice, provocând ruperea pereţilor varicelor şi, prin urmare, sângerări.

Acest lucru poate provoca sângerări pe termen lung, care pot duce la anemie (o afecţiune în care organismul nu dispune de suficiente celule roşii care să transporte oxigen).

Alternativ, sângerarea poate fi rapidă și masivă, făcându-vă să:

–    vomitaţi cu sânge;

–    aveţi scaune care sunt foarte întunecate sau ca smoala.

Varicele fisurate pot fi tratate cu ajutorul unui endoscop (un tub îngust, cu o cameră la un capăt, care este băgat până în stomac), pentru a localiza varicele. Apoi se foloseşte o bandă de cauciuc mică, pentru a sigila baza varicelor.

Encefalopatia hepatică

Una dintre cele mai importante funcții ale ficatului este de a elimina toxinele din sânge. Dacă ficatul dumneavoastră nu poate să facă acest lucru din cauza hepatitei sau cirozei, nivelurile de toxine din sânge vor crește. Un nivel ridicat de toxine în sânge, ca urmare a leziunilor hepatice, este cunoscut sub numele de encefalopatie hepatică.

Simptomele de encefalopatie hepatică includ:

–    agitație;

–    confuzie;

–    dezorientare;

–    rigiditate musculară;

–    tremor muscular;

–    dificultăți de vorbire;

–    în cazuri foarte grave, comă.

O persoană cu encefalopatie hepatică ar putea avea nevoie de spitalizare. La spital, veţi primi medicamente pentru a elimina toxinele din sânge.

Prevenirea bolilor hepatice cauzate de abuzul de alcool

Cel mai eficient mod de a preveni bolile hepatice cauzate de abuzul de alcool este prin a renunţa la băut sau prin a respecta limitele recomandate și să nu beţi alcool timp de cel puţin două zile pe săptămână.

Limitele recomandate ale consumului de alcool sunt:

–    bărbaţi – până la 21 unități de alcool pe săptămână (3-4 unităţi pe zi);

–    femei – până la 14 unități de alcool pe săptămână (2-3 unități pe zi).

O unitate de alcool este egală cu aproximativ o jumătate de halbă de bere normală, un pahar mic de vin sau 25 ml de băuturi spirtoase.

Publicat pe Lasă un comentariu

Abuzul de alcool

Introducere Abuzul de alcool

Abuzul de alcoolMulţi oameni pot consuma alcool în limitele recomandate, aşa că riscul de a dezvolta probleme de sănătate asociate cu consumul de alcool este scăzut. Cu toate acestea, cantitatea de alcool pe care o consumă unii oameni le-ar putea pune în pericol sănătatea. Abuzul de alcool înseamnă să beţi peste limitele recomandate de consum.

Există trei tipuri principale de abuzul de alcool:

– băutul hazardat: a bea peste limitele recomandate;

– băutul dăunător: a bea peste limitele recomandate şi a vă confrunta cu probleme de sănătate cauzate de consumul de alcool;

– dependenţa: sentimentul că nu puteţi trăi fără alcool.

Mulţi oameni care au problemele de sănătate cauzate de alcool nu sunt alcoolici.

Unităţile de alcool

Alcoolul este măsurat în unităţi. O unitate de alcool este echivalentul a 10 ml de alcool pur, care este aproximativ o jumătate de halbă de bere normală, un pahar mic de vin sau o singură măsură (25 ml) de băuturi spirtoase.

Limitele recomandate pentru consumul de alcool sunt:

– nu mai mult de trei – patru unităţi pe zi, pentru bărbaţi;

– nu mai mult de două sau trei unităţi pe zi, pentru femei.

Se recomandă atât bărbaţilor, cât şi femeilor, ca două sau trei zile pe săptămână să nu consume deloc alcool. Vă puneţi sănătatea în pericol dacă depăşiţi în mod regulat limitele recomandate pe zi.

Beau prea mult alcool?

Semnele de abuz de alcool includ:

– aveţi sentimentul că ar trebui să reduceţi consumul de alcool;

– alte persoane v-au criticat consumul de alcool, ceea ce vă poate enerva;

– vă simţiţi vinovat că aţi băut alcool;

– aveţi nevoie de o băutură dis-de-dimineaţă pentru a vă calma nervii sau pentru a scăpa de o mahmureală.

Semnele că oamenii pe care îi cunoaşteţi ar putea abuza de alcool includ:

– depăşesc în mod regulat limita zilnică recomandată pentru alcool;

– uneori nu îşi pot aminti ce s-a întâmplat cu o noapte înainte, din cauză că au băut;

– nu reuşesc să facă ceea ce se aşteaptă de la ei, din cauză că au băut – de exemplu, lipsesc de la o şedinţă la locul de muncă, pentru că s-au îmbătat sau erau mahmuri.

Riscurile abuzului de alcool

În decursul anilor 2009 şi 2010, aproximativ un milion de spitalizări au fost cauzate de răni sau de afecţiuni asociate cu consumul de alcool.

Riscurile pe termen scurt ale abuzului de alcool includ:

– intoxicaţia cu alcool, care poate include vărsături, convulsii (crize convulsive) şi pierderea cunoştinţei;

– accidente şi leziuni care necesită tratament în spital, cum ar fi un traumatism cranian;

– comportament violent, care ar putea duce la încarcerare;

– contactul sexual neprotejat, care ar putea duce la sarcini neplanificate sau infecţii cu transmitere sexuală;

– pierderea bunurilor, cum ar fi: portofelul, cheile sau telefonul, ceea ce duce la sentimente de anxietate.

Pe termen lung, abuzul de alcool este un factor de risc major pentru o gamă largă de afecţiuni grave, cum ar fi:

– boli de inimă;

– accidente vasculare cerebrale;

– boli hepatice;

– cancer la ficat şi cancer intestinal.

Pe lângă problemele de sănătate, abuzul de alcool pe termen lung poate duce la probleme sociale, cum ar fi: şomaj, divorţ, violenţă domestică şi pierderea locuinţei.

Evaluarea alcoolului

Dacă mergeţi la medicul dumneavoastră de familie pentru că sunteţi preocupat de consumul de alcool sau dacă primiţi un tratament pentru o leziune sau o afecţiune asociată cu consumul de alcool, vi se poate evalua consumul de alcool.

Cele mai des folosite teste sunt: „Test de Identificare a Tulburărilor Cauzate de Abuzul de Alcool” (AUDIT) sau un „Test Rapid de Verificare a Alcoolului” (FAST).

Este important să fiţi sincer când răspundeţi la întrebările acestor testele, ca să primiţi tratamentul potrivit.

Tratarea abuzului de alcool

Tratarea abuzului de alcoolFelul în care abuzul de alcool va fi tratat va depinde de cât de mult bea acea persoană. Opţiunile de tratament includ:

– detoxificare: implică să consumaţi mai puţin alcool sau să renunţaţi complet, şi poate avea loc într-o clinică, dacă sunteţi dependent de alcool;

– consiliere: include grupuri de întrajutorare şi terapii precum terapia cognitiv-comportamentală (CBT);

– medicamente: cum ar fi acamprosatele, care pot ajuta la reducerea poftei de alcool.

Unde să caut ajutor?

Dacă sunteţi îngrijorat de consumul dvs. de alcool, sau de consumul altcuiva de alcool, un prim pas este de a merge la medicul de familie. El va putea să vă spună ce servicii şi tratamente sunt disponibile pentru dvs.

În afară de Sistemul Naţional de Sănătate, mai există şi organizaţii de caritate sau grupuri de sprijin care oferă consiliere persoanelor care abuzează de alcool.

Alcoolul şi sarcina

Departamentul de Sănătate le recomandă femeilor gravide şi femeilor care încearcă să rămână gravide să evite consumul de alcool. În cazul în care aleg să bea, ele nu ar trebui să bea mai mult de 1-2 unităţi de alcool, o dată sau de două ori pe săptămână.

Definirea unei probleme cu băutura

Există trei tipuri principale de abuzul de alcool: băutul hazardat, băutul dăunător şi dependenţa. Aceste tipuri sunt determinate de cantitatea de alcool care este consumată.

Băutul hazardat

Băutul hazardat este definit ca atunci când o persoană bea alcool peste limita săptămânală recomandată (21 de unităţi pentru bărbaţi şi 14 unităţi pentru femei).

Băutul hazardat se referă şi la alcoolul consumat la diverse ocazii, chiar dacă cantitatea consumată se încadrează în limita săptămânală. Băutul la ocazii implică băutul unei cantităţi mari de alcool într-un interval scurt de timp – opt unităţi într-o zi, pentru bărbaţi, şi şase unităţi într-o zi, pentru femei.

Dacă aţi băut hazardat, este posibil să nu aveţi probleme de sănătate cauzate de consumul de alcool, încă, dar vă creşte riscul de a suferi de probleme în viitor.

Băutul hazardat, în special la petreceri, poartă riscuri suplimentare, cum ar fi:

– puteţi fi implicat într-un accident;

– vă puteţi lua la ceartă sau bătaie;

– puteţi lua parte la comportamente riscante sau ilegale atunci când sunteţi beat, cum ar fi: să conduceţi sub influenţa alcoolului.

Băutul dăunător

Băutul dăunător este definit ca atunci când o persoană bea alcool peste cantitatea săptămânală recomandată şi prezintă problemele de sănătate care sunt cauzate în mod direct de alcool.

În unele cazuri, pot exista probleme evidente, cum ar fi:

– depresie;

– un accident cauzat de alcool, cum ar fi un traumatism cranian;

– pancreatită acută (inflamare a pancreasului).

Multe dintre problemele de sănătate care apar ca rezultat al băutului dăunător nu determină niciun simptom până când nu ajung în cele mai grave etape. Acestea includ:

– tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială);

– ciroză (cicatrizare a ficatului);

– anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de gură şi cancerul de colon;

– boli de inimă.

Acest lucru înseamnă că nivelul de deteriorare fizică, cauzat de băutul dăunător, poate fi uşor subestimat. Băutul dăunător poate provoca şi probleme sociale, cum ar fi: dificultăţi cu partenerul sau soţul, cu familia şi prietenii sau dificultăţi la locul de muncă, cu colegii.

Dependenţa de alcool

Dependenţa de alcoolAlcoolul provoacă dependenţa fizică şi psihologică. A fi dependent de alcool înseamnă că o persoană simte că nu poate trăi fără alcool, iar consumul de alcool devine un factor important în viaţa lor (uneori, cel mai important factor).

În funcţie de nivelul de dependenţă, o persoană poate prezenta simptome de sevraj dacă renunţă brusc la alcool. Simptomele de sevraj pot fi atât fizice, cât şi psihice.

Simptomele fizice ale sevrajului includ:

– tremor de mână;

– transpiraţie;

– greaţă;

– halucinaţii vizuale (a vedea lucruri care nu sunt reale);

– convulsii (crize convulsive), în cazurile cele mai grave.

Simptomele psihologice ale sevrajului includ:

– depresie;

– anxietate;

– iritabilitate;

– nelinişte;

– insomnie.

Oamenii care sunt dependenţi de alcool prezintă, de obicei, simptome severe de sevraj. Ei cad de multe ori într-o stare în care beau pentru a evita simptomele de sevraj.

Oamenii cu dependenţă severă pot tolera niveluri foarte ridicate de alcool şi pot bea cantităţi care ar putea incapacitatea sau chiar ucide majoritatea oamenilor.

Diagnosticarea abuzului de alcool

Dacă mergeţi la medicul dumneavoastră de familie pentru că sunteţi preocupat de consumul de alcool sau dacă primiţi un tratament pentru o leziune sau o afecţiune asociată cu consumul de alcool, vi se va evalua consumul de alcool.

Acest lucru se face, de obicei, folosind un test care constă într-o serie de întrebări. Este important să fiţi sincer când răspundeţi la întrebări, ca să puteţi primi cel mai potrivit tratament. Medicul de familie nu vă va judeca.

„Test de Identificare a Tulburărilor Cauzate de Abuzul de Alcool” (AUDIT)

Acest test este foarte des folosit şi presupune să răspundeţi la 10 întrebări scurte legate de consumul dvs. de alcool, pentru a ajuta medicul să evalueze efectele pe care alcoolul le-ar putea avea asupra dvs.

„Test Rapid de Verificare a Alcoolului” (FAST)

Acesta este un test mai simplu care poate fi folosit pentru a verifica dacă consumul de alcool a atins cote periculoase.

FAST este format din patru întrebări, care sunt enumerate mai jos. Numărul după fiecare răspuns este valoarea pe care o are răspunsul acela.

1. Cât de des beţi opt sau mai multe unităţi (bărbaţi), sau şase sau mai multe unităţi (femei), la o ocazie?

– niciodată – dacă acesta este răspunsul dumneavoastră, puteţi opri testul.

– mai puţin de o dată pe lună – 1

– în fiecare lună – 2

– săptămânal – 3

– zilnic sau aproape zilnic – 4

2. Cât de des, în decursul ultimului an, nu v-aţi putut aminti ce s-a întâmplat cu o noapte înainte, pentru că aţi fost beat?

– niciodată – 0

– mai puţin de o dată pe lună – 1

– în fiecare lună – 2

– săptămânal – 3

– zilnic sau aproape zilnic – 4

3. Cât de des, în decursul anului trecut, nu aţi reuşit să faceţi ceea ce se aştepta de la dvs., pentru că aţi fost beat?

– niciodată – 0

– mai puţin de o dată pe lună – 1

– în fiecare lună – 2

– săptămânal – 3

– zilnic sau aproape zilnic – 4

4. V-a spus o rudă, un prieten sau un medic că beţi prea mult sau să beţi mai puţin, în ultimul an?

– Nu – 0

– da, o dată – 1

– da, de mai multe ori – 2

Un scor FAST de trei sau mai multe puncte sugerează, de obicei, că beţi hazardat.

Riscurile abuzului de alcool

Alcoolul este un produs chimic puternic, care poate avea o gamă largă de efecte secundare în aproape fiecare parte a corpului, inclusiv în creier, în oase şi în inimă.

Alcoolul şi riscurile asociate cu el pot avea efecte pe termen scurt şi pe termen lung. În anii 2009 – 2010, au fost aproximativ 1 milion de internări în spital din cauza unei accidentări sau a unei afecţiuni cauzate de consumul de alcool.

Efectele pe termen scurt ale alcoolului

Efectele pe termen scurt ale consumului de alcool sunt descrise mai jos. Aceste informaţii se bazează pe presupunerea că aveţi o tolerantă normală la alcool. Persoanele dependente de alcool, cu o toleranţă mai mare la alcool, sunt capabile de a bea mai mult fără să prezinte efecte notabile.

1-2 unităţi

După ce aţi băut 1-2 unităţi de alcool, vă creşte ritmul cardiac şi vasele de sânge se extind, oferindu-vă un sentiment de căldură şi făcându-vă mai sociabil şi vorbăreţ – ceea ce este asociat cu consumul moderat de alcool.

4-6 unităţi

După ce aţi băut 4-6 unităţi de alcool, sistemul nervos şi creierul încep să fie afectate. Alcoolul va începe să vă afecteze o parte a creierului care este asociată cu luarea de decizii, făcându-vă mai nechibzuit şi fără inhibiţii.

Alcoolul vă va afecta şi celulele din sistemul nervos, făcându-vă să vă simţiţi ameţit în timp ce vă afectează în mod negativ timpul de reacţie şi coordonarea.

8-9 unităţi

După ce aţi băut 8-9 unităţi de alcool, timpul de reacţie este mult mai lent, nu veţi mai putea vorbi normal, iar vederea vă va fi afectată. Ficatul, care filtrează alcoolul din organism, nu va putea elimina tot alcoolul peste noapte, deci sunt şanse foarte mari să vă treziţi cu o mahmureală.

10-12 unităţi

După ce aţi băut 10-12 unităţi de alcool, coordonarea este extrem de afectată, ceea ce înseamnă că veţi avea un risc ridicat de accidentare. Nivelul ridicat de alcool are un efect deprimant asupra minţii şi corpului, ceea ce vă face somnoros.

Această cantitate de alcool va începe să ajungă la un nivel toxic (otrăvitor). Corpul dvs. va încerca să elimine rapid alcoolul, prin urină. Din această cauză, veţi fi foarte deshidratat dimineaţa, iar acest lucru poate cauza o durere de cap severă.

Excesul de alcool din sistemul dvs. vă poate supăra şi sistemul digestiv, ceea ce duce la simptome de greaţă, vărsături, diaree şi indigestie.

Mai mult de 12 unităţi

Dacă beţi mai mult de 12 unităţi de alcool, aveţi un risc ridicat de a dezvolta o intoxicaţie cu alcool, mai ales dacă aţi consumat multe unităţi într-un interval scurt de timp. Ficatul are nevoie de aproximativ o oră pentru a elimina o unitate de alcool din organism.

Intoxicaţia cu alcool se produce atunci când cantităţile excesive de alcool încep să interfereze cu funcţiile automate ale corpului, cum ar fi:

– respiraţia;

– ritmul cardiac;

– reflexul de înghiţire – care vă împiedică să vă înecaţi.

Intoxicaţia cu alcool poate cauza intrarea în stare de comă şi ar putea cauza moartea persoanei.

Riscurile pe termen scurt ale abuzului de alcool

Riscurile pe termen scurt ale abuzului de alcool includ:

– accidente şi vătămări: se estimează că 70% din toate internările la departamentele de accidente şi situaţii de urgenţă (A&E), din orele de vârf, sunt cauzate de abuzul de alcool;

– violenţă şi comportament antisocial: în fiecare an, în Anglia, circa 1,2 milioane de incidente violente sunt cauzate de abuzul de alcool;

– sex neprotejat: acest lucru poate duce la sarcini neplanificate şi la infecţii cu transmitere sexuală (ITS);

– pierderea bunurilor personale: mulţi oameni îşi pierd bunurile personale, cum ar fi portofelul sau telefonul, când sunt beţi;

– absenţă la locul de muncă sau la facultate: vă puteţi pierde locul de muncă sau puteţi avea dificultăţi la şcoală.

Efectele pe termen lung ale abuzului de alcool

Dacă dvs. consumaţi cantităţi periculoase de alcool, timp de mai mulţi ani, se va vedea rezultatul asupra organelor corpului dumneavoastră, care pot fi grav afectate.

Organele care sunt afectate de abuzul de alcool pe termen lung includ: creierul şi sistemul nervos, inima, ficatul şi pancreasul. Consumul excesiv de alcool poate creşte tensiunea arterială şi nivelul de colesterol din sânge, doi factori de risc majori pentru atacurile de cord şi accidentele vasculare cerebrale.

Pe termen lung, abuzul de alcool vă poate slăbi sistemul imunitar, făcându-vă mai vulnerabil la infecţii grave. De asemenea, oasele dvs. pot fi slăbite, iar acest lucru înseamnă că veţi avea un risc mai mare de fracturare sau de rupere.

Riscurile pe termen lung ale abuzului de alcool

Există multe riscuri de sănătate pe termen lung asociate cu abuzul de alcool. Acestea includ:

– tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială)

– atac cerebral

– boli de inimă

– pancreatită

– boli hepatice

– cancer la ficat

– cancer la gură

– cancer de cap şi gât

– cancer la sân

– cancer intestinal

– depresie

– demenţă

– probleme sexuale, cum ar fi impotenţa sau ejaculare prematură

– infertilitate

Pe lângă faptul că are un impact semnificativ asupra sănătăţii dumneavoastră, abuzul de alcool poate avea şi implicaţii sociale pe termen lung. De exemplu, abuzul poate duce la:

– divorţ;

– destrămarea familiei;

– abuz domestic;

– şomaj;

– pierderea locuinţei;

– probleme financiare.

Tratarea abuzului de alcool

Opţiunile de tratament disponibile pentru abuzul de alcool depind de cantitatea de alcool pe care o consumaţi şi dacă încercaţi să beţi mai puţin sau să renunţaţi complet la băut.

Băutul hazardat

Dacă beţi hazardat, cel mai probabil veţi fi trimis la o sesiune scurtă de consiliere, cunoscută sub numele de intervenţie. Acest lucru se poate întâmpla în urma unui accident sau a unei leziuni cauzate de abuzul de alcool.

O intervenţie durează aproximativ 10-15 minute şi acoperă riscurile asociate cu consumul de alcool, consiliere cu privire la reducerea cantităţii de alcool pe care o consumaţi, asociaţiile de sprijin disponibile pentru dvs. şi orice probleme emoţionale pe care vi le provoacă consumul de alcool.

Aţi putea fi sfătuit să ţineţi un jurnal ca să notați cât de multe unităţi de alcool beţi pe săptămână. De asemenea, puteţi primi sfaturi cu privire la băutul social, cum ar fi: să alternaţi intre băuturile răcoritoare şi băuturile alcoolice, când ieşiţi în oraş cu prietenii.

Băutul dăunător

Dacă aţi consumat cantităţi dăunătoare de alcool, va trebui să decideţi mai întâi dacă doriţi să reduceţi consumul de alcool (moderare) sau să renunţaţi la consumul de alcool (abstinenţa).

Abstinenţa va avea un beneficiu mai mare asupra sănătăţii, deşi băutul cu moderație este un obiectiv mai realist sau, cel puţin, un prim pas pe drumul spre abstinentă.

În cele din urmă, alegerea este a dvs., deşi există situaţii în care abstinența este puternic recomandată. Situaţiile includ:

– dacă aveţi leziuni hepatice, cum ar fi boli de ficat sau ciroză;

– dacă aveţi alte probleme medicale care pot fi înrăutăţite de alcool, cum ar fi bolile de inimă;

– dacă luaţi medicamente care pot reacţiona prost cu alcoolul, cum ar fi antipsihoticele;

– dacă sunteţi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă.

Abstinenţa poate fi recomandată dacă aţi încercat să beţi cu moderaţie, dar nu aţi reuşit.

Dacă alegeţi să beţi cu moderaţie, cel mai probabil vi se va cere să participaţi şi la alte sesiuni de consiliere, pentru ca progresul dvs. să poată fi monitorizat şi să vi se ofere tratament şi consiliere în continuare, dacă este necesar.

Vi se poate face analize de sânge periodic, ca să poată fi monitorizată starea ficatului cu atenţie.

Dependenţa

La fel ca şi băutul dăunător, va trebui să alegeţi între moderaţie şi abstinenţă. Abstinenţa va fi recomandată pentru persoanele cu dependenţă moderată şi severă.

Indiferent de nivelul de dependenţă de alcool, este recomandat să vă petreceţi o perioadă de timp fără alcool, pentru ca organismul dumneavoastră să se poată recupera de la efectele alcoolului.

Detoxificarea

Felul în care vă veţi detoxifica va fi determinat de nivelul de dependenţă de alcool. În cazurile uşoare de dependenţă puteţi să vă detoxificaţi la domiciliu, fără să folosiţi medicamente, deoarece simptomele de sevraj ar trebui să fie uşoare.

Dacă consumul de alcool este ridicat (peste 20 de unităţi pe zi) sau dacă aţi avut simptome anterioare de sevraj, puteţi fi detoxificat la domiciliu, dar cu medicamente, pentru a vă ajuta să amelioraţi simptomele de sevraj. De obicei, se foloseşte un tranchilizant numit clordiazepoxid.

Dacă aveţi dependenţă severă, s-ar putea să fiţi nevoit să mergeţi la un spital sau la o clinică de dezintoxicare, pentru că şi simptomele de sevraj vor fi severe şi este posibil să aveţi nevoie de tratament de specialitate.

Simptomele sevrajului

Simptomele sevrajului vor mai grave în primele 48 de ore. Ele ar trebui să înceapă să se îmbunătăţească treptat, pe măsură ce corpul dvs. începe să se adapteze la lipsa de alcool. Acest lucru durează, de obicei, între trei şi şapte zile de la ultima dată când aţi băut.

De asemenea, veţi observa că somnul dvs. va fi perturbat. Cel mai probabil, vă veţi trezi de multe ori în toiul nopţii sau veţi avea dificultăţi de adormire. Acest lucru este normal, iar obiceiurile de somn ar trebui să revină la normal în decurs de o lună.

În timpul detoxifierii trebuie să beţi multe lichide – aproximativ trei litri pe zi. Cu toate acestea, evitaţi să beţi multe băuturi cofeinizate, inclusiv ceaiul sau cafeaua, deoarece acestea vă pot înrăutăţi problemele de somn şi vă pot provoca sentimente de anxietate. Apa sau sucul de fructe sunt o alegere mai bună.

Încercaţi să mâncaţi des, chiar dacă nu vă este foame. Pofta de mâncare va reveni treptat.

Dacă luaţi medicamente care ameliorează simptomele de sevraj, nu aveţi voie să conduceţi sau să manevrați vehicule, deoarece medicamentele vă vor face să vă simţiţi somnolent. Luaţi-vă medicamentele aşa cum v-a indicat medicul.

Dezintoxicarea poate fi un moment stresant. Ca să reduceţi acest stres, încercaţi să ascultaţi muzică, să mergeţi la o plimbare sau să faceţi o baie.

Dacă urmaţi un program de dezintoxicare la domiciliu, veţi fi monitorizat des de o asistentă medicală sau de un alt personal calificat. Puteţi fi monitorizat la domiciliu, la cabinetul medicului de familie sau la o instituţie specializată. Dacă veţi avea nevoie de ajutor suplimentar, vi se pot oferi informaţii cu privire la alte grupuri de sprijin.

Sevrajul este un prim pas important pentru a depăşi problemele dvs. cu alcoolul. Cu toate acestea, sevrajul nu este un tratament eficient de unul singur. Veţi fi sfătuit să urmaţi în continuare tratamentul pentru a vă ajuta pe termen lung.

Abstinenţa

Sunt disponibile mai multe opţiuni de tratament pentru abstinență. Eficiența acestora diferă în funcţie de fiecare pacient, aşa că, dacă simţiţi că un anumit tratament nu funcţionează pentru dvs., puteţi discuta despre alte opţiune de tratament cu echipa de îngrijirea medicală sau cu medicul de familie.

Medicaţia

Exista mai multe tipuri de medicamente care sunt folosite pentru a trata abuzul de alcool:

– acamprosate;

– disulfiram;

– naltrexona.

Înainte de a vi se prescrie medicamente, vi se va face o evaluare medicală completă, inclusiv analize de sânge. Aceste medicamente sunt discutate în detaliu în continuarea articolului.

Acamprosate

Acamprosate este folosit pentru a ajuta la prevenirea recidivării, la persoanele care au reuşit să se abțină de la alcool. El este folosit, de obicei, în combinaţie cu consiliere.

Acamprosate afectează nivelurile de acid gamma-amino butiric (GABA), un aminoacid care acţionează sub formă de neurotransmițător la nivel cerebral. GABA este considerat a fi parţial responsabil pentru inducerea poftei pentru alcool.

Dacă vă este prescris acamprosate, veţi începe să luaţi acest medicament de îndată ce începe sevrajul de la alcool, şi poate dura până la şase luni.

Naltrexona

Naltrexona este folosită pentru a preveni recidivarea sau pentru a limita cantitatea de băuturi alcoolice pe care pacientul o consumă. Medicamentul acesta este folosit, de obicei, împreună cu un alt medicament sau cu consiliere. El acţionează prin blocarea receptorilor opioizi din organism, oprind efectele alcoolului.

Dacă vă este recomandată naltrexona, ar trebui să ştiţi că ea va interfera cu efectele analgezicelor care conţin opioide, cum ar fi morfina şi codeina.

Dacă nu vă simţiţi bine în timpul tratamentului cu naltrexonă, opriţi medicaţia imediat şi cereţi sfatul medicului de familie sau echipei de îngrijire.

Tratamentul cu naltrexonă poate dura până la şase luni, deşi, uneori, poate dura chiar şi mai mult.

Disulfiram

Disulfiram este un medicament care poate fi folosit dacă încercaţi să deveniţi abstinent, dar sunteţi îngrijorat de faptul că ar putea recidiva, sau dacă aţi avut recidivări anterioare.

Disulfiram provoacă o serie de reacţii fizice foarte neplăcute dacă consumaţi alcool, pentru a vă descuraja să beţi. Reacţiile fizice pot include:

– greaţă;

– dureri de piept;

– vărsături;

– ameţeală.

Pe lângă băuturile alcoolice, este important să evitaţi toate sursele de alcool, pentru că şi acestea ar putea induce o reacţie neplăcută. Produsele care ar putea conţine alcool sunt:

– loţiunile folosite după bărbierit;

– apa de gură;

– unele tipuri de oţet;

– parfumurile.

Încercaţi să evitaţi substanţele care degajă vapori alcoolici, cum ar fi diluanţii de vopsea şi solvenţii.

Dacă intraţi în contact cu alcool, la o săptămână după ce aţi încetat de a lua disulfiram, veţi continua să simţiţi reacţii neplăcute; de aceea este important să vă menţineţi abstinenţa în acest timp.

Când veţi lua disulfiram, veţi fi consultat de către echipa medicală o dată la fiecare două săptămâni, în primele două luni, şi apoi în fiecare lună pentru următoarele patru luni.

Consiliere

Grupuri de autoajutorare

Multe persoane cu o dependență de alcool găsesc că este util să participe la grupuri de autoajutorare, cum ar fi Alcoolici Anonimi.

Alcoolici Anonimi consideră că dependenţa de alcool este o afecţiune incurabilă de lungă durată şi progresivă şi că abstinenţa totală este singura soluţie.

Planul de tratament promovat de Alcoolici Anonimi se bazează pe un program de 12 paşi, care este proiectat pentru a vă ajuta să depăşiţi dependența. Programul include următoarele etape:

– Să recunoşti că eşti neputincios în fața alcoolului şi că viaţa ta a devenit de necontrolat.

– Să recunoşti că ai nevoie de o putere mai mare decât a ta pentru a-ţi restabili forţa.

– Să-ţi examinezi greşelile din trecut cu ajutorul unui sponsor (un membru cu experienţă al grupului).

– Să încerci să îndrepţi acele greşeli.

– Să înveţi să duci o viaţă nouă, cu un nou cod de comportament.

– Să-i ajuţi pe alţii care au o dependență de alcool.

Terapia de facilitare în 12 paşi

Terapia de facilitare în 12 paşi se bazează pe programul conceput de către Alcoolici Anonimi. Diferenţa este că treceţi prin etape, una câte una, cu un consilier, nu cu un grup.

Terapia de facilitare în 12 paşi ar putea fi cea mai bună opţiune pentru dumneavoastră dacă vă simţiţi neliniştit sau dacă nu doriţi să discutaţi despre problemele dvs. în cadrul unui grup.

Terapia cognitiv comportamentală (CBT)

Terapia cognitiv comportamentală (CBT) este o terapie de vorbire care pune accentul pe o abordare de a rezolva problemele de dependenţă de alcool.

Abordarea CBT asupra dependenţei de alcool este de a identifica gândurile nefolositoare şi nerealiste şi anumite convingeri care pot contribui la dependenţa de alcool, cum ar fi:

– „Nu mă pot relaxa fără alcool.”

– „Prietenii mei mă vor considera plictisitor dacă nu beau.”

– „Nu-i nimic grav dacă beau doar o halbă.”

Odată ce astfel de gânduri şi convingeri sunt identificate, vi se va cere să vă bazaţi comportamentul pe gânduri mai realiste şi mai de ajutor, cum ar fi:

– „Mulţi oameni se pot simţi bine fără alcool, iar eu pot fi unul dintre ei.”

– „Prietenii mei mă plac pentru felul în care sunt, nu pentru că beau.”

– „Ştiu că nu mă voi putea opri din băut odată ce încep.”

CBT vă ajută să identificaţi şi declanşatorii care vă pot determina să beţi, cum ar fi:

– stresul;

– anxietatea socială;

– prezența în medii cu „risc ridicat”, precum barurile, cluburile, restaurantele etc.

Terapeutul vă va învăţa cum să evitaţi anumiţi declanşatori şi cum să faceţi faţă în mod eficient cu cei care sunt inevitabili.

Terapia de familie

Dependenţa de alcool nu are un impact doar asupra unui individ – ea poate afecta întreaga familie. Terapia de familie oferă posibilitatea membrilor de familie să:

– afle mai multe despre natura dependenţei de alcool;

– sprijine membrul de familie care încearcă să se abţină de la alcool.

Poate fi foarte stresant să locuiţi zi de zi cu cineva care face abuz de alcool, aşa că poate fi de mare ajutor să vorbiţi cu cineva sau să primit sfaturi. Există unele servicii specializate care oferă sprijin pentru persoanele care au un membru de familie care face abuz de alcool.