Publicat pe Lasă un comentariu

Rhodiola Rosea combate stresul si oboseala

1. Ce este Rhodiola Rosea?

2. Rhodiola Rosea – planta care prefera frigul

3. Cum actioneaza Rhodiola Rosea cand suntem obositi

4. Beneficiile plantei Rhodiola Rosea

5. Cum actioneaza Rhodiola Rosea impotriva Stresului?

6. Cum ajuta Rhodiola Rosea Memoria?

7. Cum Reduce Problemele cardiace Rhodiola Rosea?

8. Rhodiola Rosea ajuta in lupta contra Cancerului?

9. Alte beneficii ale Rhodiola Rosea.

10. Efecte secundare Rhodiola Rosea.Rhodiola-Rosea

1. Ce este Rhodiola Rosea?

Rhodiola Rosea este o planta medicinala cunoscuta si folosita de mii de ani. Vikingii, romanii si grecii deopotriva i-au apreciat efectele benefice, folosind-o fie pentru a-si mari rezistenta fizica si psihica, fie pentru a elimina oboseala si mahmureala.

Rhodiola Rosea a fost mentionata pentru prima data in anul 77 i.e.n. in scrierile medicului si botanistului grec Dioscoride. Acesta i-a identificat si analizat proprietatile energizante, stabilind totodata si efectele benefice asupra memoriei si potentei sexuale.
Rhodiola Rosea este o planta remarcabila, cu un lung si variat istoric de utilizari. Se apreciaza ca poate intari sistemul nervos, combate depresia, mari imunitatea, dezvolta performantele sportive, imbunatati memoria, ajuta la pierderea in greutate, regleaza functia sexuala si energia. Este cunoscuta de multa vreme ca fiind un puternic adaptogen. Adaptogenii sunt substante care maresc rezistenta corpului si normalizeaza functiile acestuia.

Istoria legendara a rhodiolei dateaza de cateva mii de ani. In anul 77 A.D., medicul grec Dioscoride a inclus aplicatiile medicale ale plantei, pe care o numea rodia riza la acel moment, in lucrarea sa medicala „De Materia Medica”. Vikingii foloseau planta pentru a dobandi mai multa forta si rezistenta fizica, iar imparatii chinezi trimiteau expeditii in Siberia, cu sarcina de a le aduce „radacina aurie” pentru a o folosi apoi in preparatele lor medicinale. In Asia centrala se facea o infuzie din Rhodiola Rosea, considerata cel mai eficient tratament pentru raceala si gripa. Medicii mongoli o prescriau pentru tuberculoza si cancer.

Obseala, stresul si surmenajul sunt elemente pe care le traim cu totii, in special daca traim in spatiul urban. Adaptarea organismului la factorii de stres fizic si psihic poate fi cheia acestor probleme, iar Rhodiola poate fi utila in acest sens. Cum ne ajuta aceasta planta si care este rolul ei in cresterea capacitatii de adaptare pentru a ne mentine echilibrul de care avem nevoie pentru buna functionare?

2. Rhodiola Rosea – planta care prefera frigul

Rhodiola Rosea, cunoscuta si ca Golden Root, Arctic Root, Roseroot, Toiagul lui Aaron, Coroana Regelui, Radacina de Aur, este o planta perena care prefera solurile nisipoase, uscate si clima rece. Poate fi gasita in zonele nordice ale Americii, Europei si Asiei, inclusiv in Siberia. Planta ajunge la o inaltime cuprinsa intre 5 cm si 40 cm, pe aceeasi radacina crescand mai multe tulpini. Florile sunt galben-verzui, uneori pot avea tente de rosu in centru si sunt placut mirositoare1.

Planta este folosita integral, radacina in scop terapeutic, iar tulpina ca aliment, in special la salate.

Despre beneficiile terapeutice ale Rhodiola 77 d.H Rosea mentioneaza, pentru prima data Discorides, medic grec, in anul 77 d.H, in lucrarea: De Materia Medica. Vikingii foloseau rhodiola pentru a spori capacitatile fizice, chinezii considerau ca este cel mai eficient remediu pentru raceala si gripa, medicii mongoli o recomandau pentru tuberculoza si cancer, iar medicii rusi moderni o folosesc pentru cresterea performantelor fizice ale sportivilor, militarilor, astronautilor.

In prezent Rhodiola Rosea este unul dintre cei mai cunoscuti adaptogeni (formula care sustine adaptarea organismului si psihicului la schimbari de mediu, de temperatura, la modificari de ordin hormonal sau in afectiuni emotionale cum ar fi depresiile usoare, anxietatea, stresul).

Literatura de specialitate recomanda administrarea produselor pe baza de radacina de Rhodiola Rosea pentru reducerea nivelului de stres si pentru ameliorarea oboselii, in special celei cauzate de stresul cotidian.

3. Cum actioneaza Rhodiola Rosea cand suntem obositi

Principalele substante active din Rhodiola sunt rosavin, rosarin si salidrosida, antioxidanti vegetali, care au ca principala caracteristica capacitatea de a reduce efectele monoaminoxidazei. Aceasta este o substanta care poate degrada moleculele de serotonina (“hormonul fericirii”, asigura un tonus general bun, creste capacitatea de a socializa si relationa cu oamenii din jur) si dopamina (neurotransmitator inhibitor, care are rolul de a reduce efectele stresului si anxietatii, extrem de sensibil la schimbarile ambientale). Unul dintre cele mai citate studii a fost derulat de catre cercetatorii rusi si viza reducerea oboselii induse de stres in randul studentilor straini, acestia reprezentand una dintre cele mai expuse categorii la stres si la oboseala indusa de acesta, mai ales in timpul sesiunii. Rezultate remarcabile au mai fost prezentate in cadrul unui studiu derulat de cercetatori din Armenia in colaborare cu cercetatori din Suedia si Germania. Acesta a vizat reducerea oboselii si stresului manifestate de medici in timpul garzilor5,6.

Cele mai bune efecte au administrarii de Rhodiola Rosea au fost inregistrate in consumul de durata, minim 12 saptamani, la doze cuprinse intre 200 si 600 mg pentru reducerea stresului si la doze cuprinse intre 340 si 680 mg in cazul depresiei, in care se foloseste ca adjuvant al tratamentului alopat7.

Stiati ca
Extractul de Rhodiola Rosea este al doilea cel mai cunoscut si folosit adaptogen pe plan mondial, dupa Panax Ginseng, depasind Ashwagandha (Ginseng Rosu sau Indian)

4. Beneficiile plantei Rhodiola Rosea

Consumata in stare naturala, sub forma de tincturi ori ceaiuri, sau sub forma de supliment alimentar, Rhodiola Rosea este renumita pentru efectul sau adaptogen. Mai precis, compusii sai ajuta organismul sa se adapteze cu mai multa usurinta schimbarilor si, implicit, stresului, indiferent de tipul acestuia: fizic, termic, intelectual, psihologic etc.

Efectului adaptogen al plantei Rhodiola Rosea i se adauga o suma de alte influente asupra a numeroase procese la nivelul intregului organism, dintre care amintim:

– regleaza hormonii CTR (cotricotropina) si ACTH (adrenocorticotropina), beta-endorfinele, adrenalina, noradrenalina si corticosteroizii, asigurand echilibrul optim bunei functionari a organismului;
– reduce inflamatiile din organism prin scaderea nivelului de proteina C reactiva si al creatinkinazei;
– stimuleaza actiunea dopaminei si a serotoninei;
– mareste capacitatea de utilizare a oxigenului la nivel celular;
– creste productia de adenozin trifosfat si de creatin fosfat, stimuland metabolismul energetic celular.

Toate aceste procese, influentate pozitiv de administrarea de Rhodiola Rosea, se traduc intr-o varietate de beneficii asupra sanatatii fizice si psihice. Efecte rhodiola rosea:

– imbunatatirea starii psihice si ameliorarea problemelor cauzate de stresul cronic: anxietate, atacuri de panica, depresie, iritabilitate, migrene, tahicardie, hipertensiune, infarct miocardic, ulcer gastric, disfunctii erectile, infertilitate, diabet zaharat, hirsutism, ejaculare precoce, libido scazut, amenoree etc.;
– ameliorarea sindromului Cushing iatrogen, prezent in asociere cu diferite tipuri de cancer: hepatic, pulmonar, pancreatic, testicular, ovarian, intestinal etc.;
– reducerea manifestarilor in fibromialgice, ADHD, boala Parkinson;
– imbunatatirea capacitatii de memorare si concentrare si a acuitatii vizuale;
– prevenirea imbatranirii premature.

Studiile de cercetare despre Rhodiola Rosea si alte plante medicinale au constituit parte a eforturilor intense depuse de Uniunea Sovietica in competitia de dezvoltare militara din Occident, cursa inarmarii, explorarea spatiului, sporturile olimpice, stiinta, medicina si industria. Rhodiola este o planta cunoscuta in sistemele medicale traditionale din Europa de Est si din Asia, apreciata pentru capacitatea ei de a stimula sistemul nervos, a reduce depresia, a mari capacitatea de munca, a elimina oboseala si a preveni raul de inaltime.

Cum actioneaza Rhodiola Rosea impotriva Depresiei
In studiile pe animale, extractele de rhodiola au aratat ca pot mari distributia precursorilor de serotonina, triptofan si 5-hidrozitriptofan, catre creier. Serotonina este un neurotransmitator chimic foarte studiat, implicat in multe functii, printre care contractia muschilor netezi, reglarea temperaturii, a apetitului, a perceptiei durerii, a comportamentului, tensiunii arteriale si a respiratiei.
Cand este in limite normale, confera o stare de multumire si confort mental. Cand nivelul acesteia este prea mare sau prea mic, poate favoriza aparitia unor stari mentale anormale, cum ar fi depresia clinica. Din acest motiv, rhodiola a fost folosita de oamenii de stiinta rusi singura sau in combinatie cu antidepresive pentru a reface echilibrul mental, un avantaj in tarile si anotimpurile in care oamenii sunt privati de soare perioade lungi de timp. Aceasta stare de privare duce la aparitia unei tulburari numite „Tulburare afectiva sezoniera”, specifica tarilor nord-europene.

5. Cum actioneaza Rhodiola Rosea impotriva Stresului?

Rhodiola Rosea este o planta adaptogena. Adaptogenii sunt substante naturale care maresc rezistenta nespecifica a corpului si normalizeaza functiile corpului. Cand apare o situatie stresanta, consumul de adaptogeni genereaza un grad de adaptare generala (sau rezistenta nespecifica) ce permite organismului sa faca fata situatiei intr-o maniera mai ingenioasa. Se crede ca adaptogenii actioneaza prin marirea abilitatii celulelor de a produce si a utiliza combustibil mai eficient.
Administrarea de Rhodiola Rosea pare sa aibe impact asupra nivelului de monoamine centrale, astfel incat planta este solutia perfecta pentru unele afectiuni clinice caracterizate de un dezechilibru al monoaminelor din sistemul nervos central. Acest lucru este in concordanta cu afirmatiile cercetatorilor rusi, care sustin ca au avut rezultate cu rhodiola in imbunatatirea depresiei si schizofreniei. Sugereaza, de asemenea, si faptul ca ar merita investit in cercetari care sa analizeze utilizarea sa in afectiuni precum tulburarile afective sezoniere, fibromialgia si sindromul de oboseala cronica.
Sunt si cercetari care sustin ca planta este de mare folos in afectiuni astenice (caracterizate de declin al performantei la munca, tulburari ale somnului, lipsa poftei de mancare, iritabilitate, hipertensiune, dureri de cap si oboseala) care duc la stari de incordare fizica sau intelectuala, raceala sau alte expuneri virale si boli. Doua teste randomizate, dublu-orb, controlate cu placebo in care s-a folosit extract de radacina de Rhodiola Rosea (SHR-5) confirma din punct de vedere stiintific proprietatile adaptogene ale plantei.
Refacerea muschilor
Rhodiola Rosea a dovedit ca poate reduce timpul de refacere musculara dupa perioade prelungite de antrenament, mareste atentia, imbunatateste memoria, forta fizica si are o actiune antitoxica. Extractul de Rhodiola Rosea mareste cantitatea de enzime, ARN si de proteine importante pentru refacerea musculara dupa un efort fizic sustinut. De asemenea, planta stimuleaza energia musculara, sinteza glicogenului din muschi si ficat, precum si sinteza proteinelor musculare si activitatea anabolica.

6. Cum ajuta Rhodiola Rosea Memoria?

Studii in care au fost folosit teste de editare au demonstrat ca Rhodiola Rosea mareste capacitatea de memorare si abilitatea de concentrare pe perioade lungi de timp. Mareste activitatea bioelectrica a creierului, imbunatatind memoria si energia creierului.
In cadrul unui studiu, 40 de studenti au primit in mod aleatoriu 50 mg de extract de rhodiola sau un placebo de doua ori pe zi, timp de 20 de zile. Studentii care au primit extractul au manifestat imbunatatiri semnificative ale formei fizice, functiei psihomotorii, performantei mentale si a starii generale de bunadispozitie. Subiectii care au primit extractul de Rhodiola Rosea au raportat si o scadere semnificativa a oboselii mentale, si-au imbunatatit ciclul de somn, si-au redus nevoia de somn, au manifestat o stabilitate mai mare emotionala si o motivatie mai puternica de studiu. Media rezultatelor testelor date de studentii care au primit extract de Rhodiola rosea, in comparatie cu cei care au primit placebo, a fost de 3.47 si, respectiv, 3.20.

7. Cum Reduce Problemele cardiace Rhodiola Rosea?

Rhodiola s-a dovedit eficienta si in cazul afectiunilor cardiace cauzate sau agravate de stres. Actiunea sa pentru aceste afectiuni consta in abilitatea sa de a reduce cantitatea de catecolamine si corticosteroizi eliberati de glandele suprarenale in timpul stresului. Cantitatea anormala a acestor hormoni de stres va duce, la randul ei, la cresterea tensiunii, a colesterolului, a nivelului de potasiu si la marirea factorilor de risc pentru boala cardiaca. Rhodiola s-a dovedit ca scade nivelul de lipide periculoase din sange, reducand riscul bolii cardiace. Reduce, de asemenea, si volumul ciclic-AMP (c-AMP) eliberat in celulele cardiace.
Ciclic AMP are legatura cu ATP (adenozina trifosfat), molecula primara a energiei corpului. C-AMP actioneaza ca un „mesager secundar” sau o legatura intre mediile interne si externe ale celulei. Acesta contribuie la distributia unei cantitati mai mari de calciu in inima, promovand un potential mai mare de contractie a muschiului inimii. Astfel, rhodiola regleaza ritmul cardiac si combate aritmiile cardiace.

8. Rhodiola Rosea ajuta in lupta contra Cancerului?

Rhodiola a aratat ca poate mari activitatea antitumorala prin sporirea rezistentei corpului la toxine. S-a descoperit o gama larga de compusi antioxidanti in extracte pe baza de alcool si apa ale Rhodiolei Rosea, precum si o activitate de combatere a radicalilor liberi si a altor specii similare. Rhodiola Rosea poate avea o actiune benefica folosita impreuna cu unii agenti farmaceutici antitumorali. Conform unor informatii oferite de cercetatorii rusi, administrarea orala a rhodiolei a oprit dezvoltarea tumorilor la sobolani cu 39% si a redus metastaza cu pana la 50%. A imbunatatit, de asemenea, tesutul urinar si imunitatea la pacientii cu cancer la vezica. In alte experimente cu tipuri diferite de cancer, inclusiv adenocarcinoame, utilizarea extractelor de Rhodiola Rosea a avut un rezultat semnificativ in privinta ratei de supravietuire.
Sistemul imunitar
Rhodiola stimuleaza si protejeaza in acelasi timp sistemul imunitar prin refacerea homeostaziei (echilibrul metabolic) din corp. De asemenea, mareste cantitatea celulelor natural ucigase din stomac si splina. Aceasta actiune se datoreaza, cel mai probabil, abilitatii sale de a normaliza hormonii prin modularea eliberarii de glucocorticoid in corp.

9. Alte beneficii ale Rhodiola Rosea.

Rhodiola are si alte beneficii pentru sanatate, printre care abilitatea de a imbunatati auzul, de a regla glicemia pentru diabetici si de a proteja ficatul de medii toxice. S-a dovedit ca poate activa procesele lipolitice (descompunerea grasimii) si mobilizeaza lipidele din tesutul adipos in sistemul de ardere naturala a grasimilor din corp, pentru pierderea in greutate. Poate mari si functia tiroidiana fara sa cauzeze hipertiroidismul, mareste functia glandei timusului si protejeaza sau intarzie involutia care apare odata cu inaintarea in varsta. Poate imbunatati si rezervele de glande suprarenale fara sa cauzeze hipertrofie.
De-a lungul anilor s-a dovedit ca rhodiola poate imbunatati semnificativ disfunctia erectila si/sau ejacularea prematura la barbati si normalizeaza fluidul prostatic.

10. Efecte secundare Rhodiola Rosea.

Rhodiola are putine efecte secundare; sunt, insa, persoane care au raportat cresterea tensiunii. Rhodiola poate subtia sangele, de aceea administrarea ei ar trebui intrerupta inainte de o interventie chirurgicala si trebuie consultat medicul daca se iau medicamente de subtiere a sangelui sau suplimente precum vitamina E.
Desi au fost cazuri rare, persoanele care sufera de stari de excitabilitate nervoasa, stari febrile si hipertensiune nu ar trebui sa foloseasca rhodiola decat sub supravegherea unui medic. Acelasi lucru este valabil si in cazul persoanelor care sufera de spasm coronarian si fluctuatii ale tensiunii arteriale.
Pana in prezent nu se cunosc in literatura medicala cazuri de efecte secundare legate de dezvoltarea fetusului in timpul sarcinii sau a copiilor care sunt alaptati. Insa nu sunt suficiente informatii despre utilizarea rhodiolei ca supliment alimentar in timpul sarcinii sau alaptarii, de aceea este mai bine sa fie evitat consumul acesteia in aceste perioade.

De asemenea, nu sunt cazuri de efecte negative la copii. Insa, avand in vedere ca alergiile sau alte afectiuni medicale pot aparea la varste mai mari, ar trebui evitata administrarea rhodiolei ca supliment alimentar la copiii sub 10 ani, cu exceptia cazului in care este recomandata de un medic.

Referinte:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Rhodiola_rosea
2. http://www.herbwisdom.com/herb-rhodiola.html
3. http://www.curador.net/indexnl/rosea/Spasov.SHR-5.students.2000.pdf
4. http://www.curador.net/index_fr/rosea/Darbinyan.pdf
5. https://en.wikipedia.org/wiki/Salidroside
6. http://www.infopsihologia.ro/2012/12/dopamina/
7. https://www.drugs.com/npp/rhodiola-rosea.html
8. https://examine.com/supplements/rhodiola-rosea/
http://www.herbwisdom.com/herb-rhodiola.html

Publicat pe Lasă un comentariu

22 Efecte ale stresului asupra organismului

Stresul si consecintele sale psihice

Stresul este o reacție psihologică și fizică normală la stilul de viațǎ modern, tot mai dezvoltat. Cȃnd creierul percepe o amenințare, semnalele se transmit corpului pentru ca acesta sǎ elibereze o explozie de hormoni, cu scopul de a alimenta capacitatea organismului de a rǎspunde la stres. Fără un management corect al stresului, de multe ori corpul  rǎmȃne în alertă ceea ce, ȋn timp, afecteazǎ organismul ȋn numeroase moduri. Nu trebuie sǎ așteptați până când stresul are un impact negativ asupra sănătății dumneavoastră, asupra relațiilor sau asupra calitǎții vieții.

Corpul uman rǎspunde la stres prin activarea sistemului nervos și a  hormonilor specifici. Hipotalamusul trimite semnale glandelor suprarenale pentru a produce adrenalinǎ și cortizol, iar aceștia sunt  eliberați  ȋn sȃnge. Acești hormoni accelereazǎ ritmul cardiac, respirația, tensiunea arterială și metabolismul. Vasele de sȃnge permit trimiterea unui flux de sȃnge mai mare cǎtre  grupele musculare mari. De asemenea, ficatul elibereazǎ o parte din glucoza stocatǎ pentru a crește energia corpului iar transpirația este produsǎ pentru răcirea organismului. Toate aceste schimbări fizice pregăteasc persoana pentru ca aceasta sǎ acționeze rapid ȋn cazul unei situații ce necesitǎ o acțiune imediatǎ.

Rǎspunsul la stres  este critic în situații de urgență,  ȋnsǎ acesta poate fi, de asemenea, activat și într-o formă mai ușoară. Stresul ce afecteazǎ psihicul pe termen lung este mai greu de gestionat și produce mai multe probleme individului. Astfel, sistemul nervos este ȋntr-o continuǎ presiune iar organismul pompeazǎ hormoni de stres  pe o perioadă îndelungată. Acest lucru poate uza rezervele organismului, amplificǎ senzația de epuizare, slăbesc sistemul imunitar al organismului și agraveazǎ și alte probleme de sǎnǎtate existente.

 

Simptomele stresului prelungit

Stresul poate afecta corpul, gȃndurile dar și comportamentul unui individ. Stresul prelungit poate contribui la probleme de sanatate, cum ar fi hipertensiunea arterială, boli de inimă, obezitatea sau diabetul. De asemenea, dacă aveți dureri în piept, mai ales în cazul în care acestea apar ȋn timpul activitǎții fizice sau este însoțită de dispnee, transpirații, amețeli, greață, sau dureri radiante în umăr și braț, trebuie sǎ primiți ajutor de urgențǎ deoarece acestea pot fi semnalele unui atac de cord.

 

Alte simptome ale stresului:

• Probleme de memorie

• Anxietate

• Iritabilitate

• Depresie

• Diaree sau constipație

• Greață, amețeli

• Dureri în piept, bătăi rapide ale inimii

• Rǎceli frecvente

• Abuzul de alcool

• Insomnie

• Izolare

 

Managementul stresului

Stresul nu poate fi eliminat din viața unui individ ȋnsa acesta poate controla cât de mult este afectat de stres. Tehnicile de relaxare cum ar fi yoga, meditația și respirația profundă activǎ  sunt o modalitate de relaxare a organismului. Practicate cu regularitate, aceste activități conduc la o reducere a nivelului de stres și aduc, de asemenea, capacitatea de a rămâne calm ȋn suituații mai stresante.

Iata 22 de modalitati prin care stresul ne afecteaza corpul.

Vestea buna e ca sunt multe lucruri pe care le putem face: exercitii, meditatii, o dieta sanatoasa, pentru a reduce impactul stresului in viata noastra.

1. Reactia lupta sau fugi

Raspunsul la stres a evoluat timp de milenii pentru a ne putea proteja de pericol. Cunoscut si ca raspunsul lupta sau fugi, aceasta reactie naturala ne pregateste corpul pentru actiune. Daca esti in pericol, hipotalamusul trimite semnale, chimice si nervoase, catre glandele suprarenale. Acestea produc hormoni, precum cortizolul care creste presiunea sangelui si nivelul zaharului din sange, printre alte lucruri. Acest lucru ar fi grozav daca ar trebui sa alergi mai repede decat un leu infometat, insa e mai putin grozav daca pericolul este o posibila concediere. Iar daca acest raspuns este sustinut indelung de corpul nostre, poate deveni daunator sanatatii noastre.

2. Mancatul emotional

Studiile au demonstrat existenta unei conexiuni intre cortizol, hormonul eliberat in timpul perioadelor de stres, si pofta de dulce si de gras. Oamenii de stiinta considera ca acest hormon numit cortizol este conectat de receptorii din creier care controleaza consumul de mancare. Si daca ai deja un indice corporal marit, poti fi mai inclinat spre acest proces. Cheia este sa iti cunosti factorii declansatori si sa fii pregatit pentru acest lucru atunci cand ai deadline-uri sau cand traversezi perioade de stres ridicat. Fa-ti stocuri de mancare sanatoasa pentru atunci cand iti va veni sa lovesti automatul de la birou si asigura-te ca nu ai la indemana dulciuri la indemana atunci cand esti predispus spre un atac de mancat emotional.

3. Aparitia “depozitului de grasime”

“Se poate face o corelare clara intre stres si cresterea in greutate”, spune Philip Hagen, MD, asistent al profesorului de medicina de la Clinica Mayo din Rochester, Minn.

Parte din aceasta legatura se datoreaza faptului ca in perioadele de stres mancam prost, insa hormonul stresului, cortizolul, poate creste cantitatea de tesut gras de care corpul nostru depinde si poate creste marimea celulelor de grasime. Nivele crescute de cortizol sunt legate de grasimea abdominala. Cu ajutorul exercitiilor fizice putem controla stresul si putem mentine sub control grasimea abdominala.

4. Probleme cu inima

Relatia dintre stres si infarct este inca neclara, insa sunt dovezi care ne arata ca exista o legatura. Un studiu recent pe 200.000 de angajati din Europa a descoperit ca oamenii care au slujbe stresate si putere limitata de a lua decizii sunt cu 23% mai dispusi sa faca un atac de cord decat cei care au slujbe mai putin stresante.

5. Insomnia

Stresul poate cauza supraexcitarea sistemului nervos, o stare biologica in care oamenilor pur si simplu nu le este somn. In timp ce evenimente majore din viata pot cauza insomnii care trec o data cu stresul, expunerea pe termen lung la stres cronic poate duce la perturbari de somn grave.

Ce e de facut? Sa ne concentram pe igiena somnului (transformam imprejurimile intr-un mediu care sa ne ajute sa adormim), incercam yoga sau alte activitati care incurajeaza un somn de calitate.

6. Dureri de cap

Substantele chimice ale corpului raspunzatoare de reactia „lupta sau fugi”, precum adrenalina sau cortizolul pot cauza schimbari vasculare care pot duce la dureri de cap sau migrene, atat pe timp de stres cat si in perioadele de dupa. Stresul determina si tensionarea muschilor, care determina ca migrenele sa fie si mai rele. Dincolo de a trata durerea de cap in sine, concentreaz-te pe un mediu si o dieta care sa trateze durerile de cap.

7. Probleme de memorie

Prea mult cortizol poate interfera cu abilitatea creierului de a-si forma amintiri noi. In timpul perioadelor de stres acut, hormonul interfereaza cu neurotransmitatorii, chimicalele pe care celulele creierului le folosesc ca sa comunice intre ele. De aceea, procesul de a gandi clar sau de a activa amintiri poate fi destul de anevoios, pe alocuri.

8. Caderea parului

Se pare ca stresul joaca un rol important in pierderea ale parului si in a cauza boala autoimuna numita alopecia areata. Stresul si anxietatea pot contribui si la boala numita trichotillomania, in care oameni simt nevoia incontrolabila de a-si smulge parul din cap.

Oricum ar fi, poti sa incetezi sa-ti mai acuzi seful ca te-a incaruntit. Nu exista dovezi ca stresul te incarunteste!

9. Efecte asupra sarcinii

Stresul normal din viata de zi cu zi nu poate afecta o sarcina, insa un stres sever, cum ar fi pierderea slujbei sau trecerea printr-un divort, pot creste sansele de travaliu prematur. Exista si cercetari care sugereaza ca nivelele ridicate de stres pot afecta dezvoltarea creierului fetusului. Yoga prenatala si alte tehnici de reducere a stresului pot fi de ajutor, asa ca vorbeste cu doctorul tau daca esti stresata sau insarcinata.

Stresul poate afecta abilitatea de a ramane insarcinata in prima instanta. Un studiu a demonstrat ca femeile cu cele mai mari nivele de substante legate de stres, numita alfa-amylaza erau cu 12% mai putin predispuse sa ramane insarcinate decat cele cu concentratiile cele mai mici.

10. Nivelul zaharului din sange

Este binecunoscut faptul ca stresul ridica nivelul zaharului din sange si daca ai deja diabet de tip 2 poti afla ca nivelul zaharului din sange este mai mare atunci cand esti stresat. A schimba alimentatia, a face mai multe exercitii sau a ajusta medicatia poate ajuta sa tii situatia sub control.

Un studiu pe femei obeze de culoare, fara diabet, a demonstrat ca cele care produc mai multa epinefrina atunci cand li s-a cerut sa-si aduca aminte evenimente de viata stresante, aveau un nivel mai mare de glucoza decat cei cu epinefrina mai scazuta, acest studiu sugerand ca astfel poate creste riscul de diabet.

11. Probleme de digestie

Arsuri la stomac, crampe, sindromul colonului iritabil caracterizat de dureri si constipatie sau diaree – se crede ca toate acestea sunt cauzate tot de stres. Ulcerele, desi candva se credea ca provin de la stres, acum par a fi cauzate de bacteria Helicobacter Pylori bacteria si pot fi tratate cu antibiotic.

12. Presiunea sangelui

O situatie stresanta poate creste presiunea sangelui temporar, constrangand vasele sangelui si marind pulsul, insa aceste efecte dispar atunci cand stresul a trecut. Nu este clar daca stresul cronic poate cauza schimbari permanente la nivelul presiunii sangelui, insa tehnici precum prezenta si meditatia pot fi folositoare.

13. Modificari la nivelul tesutului cerebral

Cercetarile cerebrale arata ca stresul major poate reduce nivelul de tesuturi din regiunile creierului care regleaza emotiile si autocontrolul. Acest dezechilbru ne poate duce in situatia de a face fata stresului cu si mai mare greutate, insa pot fi folosite tehnici eficiente de management al stresului.

14. Afectiuni ale pielii

Multi dintre cei care sufera de acnee stiu deja ca asta este adevarat: Stresul poate cauza eruptii de acnee. Cercetarile sugereaza ca studentii cu acnee sunt mai expusi eruptiilor in perioade in care au examene decat in perioade cu mai putin stres. In acea perioada se suspecteaza o crestere a hormonilor masculini , in special la femei. Stresul poate provoca si psoriazis. Multi oameni incep sa incorporeze tehnici de management al stresului precum biofeedback si meditatia in programele lor de tratament pentru boli de piele.

15. Dureri de spate

Stresul poate fi cauza durerilor acute de spate, si poate contribui si la durerile cronice continue, probabil pentru motivul simplu ca raspunsul lupta sau fugi implica tensionarea muschilor astfel incat sa fii pregatit sa actionezi. Un studiu recent din Europa a descoperit ca oamenii care sunt inclinati spre anxietate si gandire negativa sunt mai susceptibili de a dezvolta dureri de spate, in timp ce studiile americane au conectat furia si suferinta mentala de durerile de spate continue.

16. Sex appeal si viata sexuala

Studiile au concluzionat ca femeile sunt mai putin atrase de barbati cu niveluri ridicate de cortizol, comparativ cu barbatii cu niveluri mai scazute. Cercetatorii considera ca acest lucru se intampla pentru ca nivelurile scazute de hormoni sugereaza putere si sanatate, care sunt trasaturi dorite pentru a fi date mai departe unui potential copil.

Un alt aspect este legat de ceea ce cuplurile stiu deja: oamenii care sunt stresati fac mai putin sex si se bucura mai putin atunci cand fac sex decat cei care nu sunt stresati.

17. Atac cerebral vascular

Un studiu pe 20.000 persoane care nu au avut niciodata un ACV sau o boala de inima a concluzionat ca stresul este conectat cu un risc ridicat de astfel de atacuri.

Intr-un alt studiu recent, adultii sanatosi care au experimentat un eveniment de viata stresant in ultimul an erau de patru ori mai predispusi la un ACV decat cei mai putin stresati. O alta teorie este aceea care spune ca riscul ridicat se datoreaza presiunii ridicate a sangelui si micsorarii arterelor, in perioadele de stres.

18. Imbatranirea prematura

Evenimentele traumatice si stresul cronic pot scurta telomerii, capsulele protectoare de la la capatul cromozomilor, cauzand imbatranirea prematura a celulelor. Vestea buna? Exercitiile fizice facute de trei ori pe saptamana pot contracara efectele.

19. Racelile

Oamenii expusi la receli sunt mai putin capaili sa lupte cu germenii, daca au stres psihic continuu in viata lor. Cercetatorii considera ca sistemul imunitar al oamenilor stresati este mai putin senzitiv la hormoni care lupta cu inflamatiile, ceea ce ne poate oferi un indiciu legat de modul in care stresul poate fi corelat cu boli mai serioase.

20. Astm

Stresul pare sa exacerbeze astmul persoanelor care au probleme cu plamanii. Conform studiilor, copiii care au experimentat un stres sever in viata lor, precum moartea unui apropiat au avut o crestere dubla a riscului de atac astmatic in saptamanile urmatoare evenimentului, comparativ cu copiii care nu au avut acest stres.

Cercetatorii nu sunt siguri de ce, insa stresul poate amplifica raspunsul imun la declansatori ai astmului precum polen sau praf.

21. Activitatea profesionala

Studii asupra angajatilor din medii profesionale diferite, de la militari pana la bancheri, ne arata ca stresul reduce productivitatea si satisfactia muncii si ca este legat si de depresie.

O solutie este urmam un training de management al stresului, care se poate adresa factorilor de stres din companie, precum canalele de comunicare nefunctionale si poate da solutii pentru stres.
“Stresul are efect asupra productivitatii, iar costurile acestui lucru pentru angajati poate fi foarte mare.” spune Dr.Hagen

22. Crize

Doctorii de la spitalul John Hopkins Hospital au aflat ca anumiti oameni, foarte senzitivi la stres pot experimenta simptome asemanatoare crizelor, precum holbatul intr-un punct fix sau convulsii. O treime din oamenii tratati de astfel de crize nu au raspuns la medicatia standard iar doctorii au tras concluzia ca au simptome induse de stres. Cunoscuta precum tulburare de conversie, unii oameni isi pot exprima in mod subconstient traumele emotionale prin simptomele fizice.

 

Publicat pe Lasă un comentariu

11 Produse naturiste pentru o inimă sănătoasă

Produse naturiste pentru o inima sanatoasa

Lipsa de mişcare, obezitatea, consumul de alcool şi grăsimile sunt cei mai “serioşi inamici” ai inimii.

Grăsimile saturate de origine animală, aşa numitele grăsimi rele, care trebuie înlăturate din hrana noastră, se găsesc în carnea roşie, în produsele lactate grase precum unt, smântână, brânză, în produse de patiserie, biscuiţi.

Consumate în exces, acestea cresc nivelul colesterolului ceea ce duce la apariţia bolilor de inimă. Doar 10% din totalul de grăsimi pe care le consumăm ar trebui sa fie grăsimi saturate. Iată trei produse numai bune pentru inimă.

De-a lungul vietii, avem parte de mai multe tristeti, decat de bucurii si se ajunge ca, la un moment dat, medicul sa ne spuna ca avem probleme cu inima, ca suferim de hipertensiune sau hipotensiune arteriala, tahicardie, brahicardie, extrasistole, ateroscleroza coronariana, flebita sau tromboflebita.

Dar natura, cu darnicia ei, ne ofera o gama variata de remedii naturiste pentru inima, ca sa prevenim si sa tratam bolile inimii, sa traim sanatos si sa ne bucuram de viata cat mai multi ani.

În continuare HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ

Traista-ciobanului > Această plantă reglează foarte bine tensiunea arterială. Pune 5 g de traista-ciobanului la infuzat în 250 ml apă clocotită. Lasă 10 minute să se răcească, după care bea ceaiul dimineaţa pe stomacul gol, timp de o lună de zile. Se face o pauză de două săptămâni, după care se reia tratamentul.

Coacăz negru > Pune 5 g de frunze de coacăz negru la infuzat în 250 ml apă clocotită. La-să ceaiul 10 minute să se răcească, apoi bea-l cu înghiţituri mici, de două ori pe zi, dimineaţa şi la prânz, cu 30 de minute înainte de masă.

TAHICARDIE
Leurda > Tinctura de leurdă este recunoscută pentru proprietăţile ei benefice în tratarea bolilor de inimă, în principal a tahicardiei. Aceasta se ia câte o linguriţă diluată în puţină apă, de trei ori pe zi, înaintea meselor principale. Tratamentul durează două luni, după care se face o pauză de 30 de zile. Substanţele active din leurdă au efecte vasodilatatoare şi ajută la menţinerea în limite normale a presiunii sanguine.

Talpa-gâştei > Este foarte bună pentru dureri de inimă şi tahicardie. Pune 5 g de talpa-gâştei în 250 ml apă clocotită şi lasă la infuzat 10 minute. Bea ceaiul cu înghiţituri mici, dimineaţa pe stomacul gol, cu o jumătate de oră înainte de masă. Tratamentul durează 30 de zINSUFICIENŢĂ CARDIACĂ

Usturoi > înghite în fiecare dimineaţă pe stomacul gol câte un căţel de usturoi curăţat de coajă. Usturoiul are efect vasodilatator, mai ales pentru arterele periferice cerebrale.

Frunze de mentă > Bea dimineaţa pe stomacul gol, cu o jumătate de oră înainte de masă, infuzie din ceai de mentă. Pune 10 g de mentă uscată în 250 ml apă clocotită şi lasă la infuzat timp de 10 minute. După ce s-a răcit bea ceaiul cu înghiţituri lente.

PALPITAŢII
Tei > Ceaiul de tei se amestecă cu rădăcină de valeriană şi se prepară o infuzie din 20 g de plante la 250 ml apă clocotită. Se lasă 15 minute la infuzat, după care se bea ceaiul de două ori pe zi, înainte de masa de dimineaţă şi cea de seară. Această infuzie poate fi administrată şi în timpul crizelor de palpitaţii.

Ridiche neagră > O linguriţă de suc de ridiche neagră calmează palpitaţiile inimii. Sucul se obţine prin scobirea unei ridichi negre în mijloc şi adăugarea unei linguriţe de miere în interior.
Portocalele >conţin vitamina C, fibre şi potasiu. Un antioxidant care se găseşte în sucul de portocale, hesperidină, îmbunătăţeşte funcţionarea vaselor sangvine, micşorând riscul apariţiei bolilor de inimă.

Miezul de nucă >este un fruct sănătos care conţine minerale, vitamine şi grăsimi vegetale, bune împotriva colesterolului. Consumat după fiecare masă, împiedică îngroşarea arterelor şi previn bolile de inimă.

Ardeiul roşu >conţine potasiu şi fibre. Cele mai bune tratamente naturiste pentru inimă şi vase sanguine sunt pe bază de ardei. Acesta ajută la eliminarea colesterolului, scade tensiunea arterială şi fortifică inima.
Pentru o circulaţie periferică bună

– Dacă ai picioarele reci, fă o baie fierbinte la picioare cu 20 g de făină de muştar sau cu infuzie de rozmarin.
– Pentru a-ţi îmbunătăţi circulaţia sângelui, pune-ţi cataplasme cu mălai (20 g) şi hrean ras (20 g) pe picioare, iar peste ele trage o pereche de şosete. Tratametul se face în trei nopţi.le, cu pauză de două săptămâni. prezentăm cele mai eficiente remedii naturiste pentru inimă!