Informatii si sfaturi utile pentru sanatate si nutritie

Anemia feriprivă

Anemia feriprivăAnemia este o afecţiune în care cantitatea de hemoglobine din sânge este sub nivelul normal sau există mai puţine globule roşii decât în mod normal.

Există mai multe tipuri diferite de anemie şi fiecare are o altă cauză, dar anemia feriprivă este cel mai comun tip.

Celelalte forme de anemie pot fi cauzate de o lipsă de vitamina B12 sau de acid folic în organism.

Simptomele anemiei feriprive

Principalele simptome ale anemiei feriprive sunt oboseala şi letargia (lipsă de energie). Alte simptome includ:

–    dificultăţi de respiraţie (dispnee);

–    schimbări de aspect, cum ar fi un ten palid şi unghii uscate.

Vorbiţi cu medicul dumneavoastră dacă observaţi oricare dintre aceste simptome. El va putea să vă diagnosticheze cu anemie feriprivă, cu o simplă analiză de sânge.

Totuşi, în majoritatea cazurilor, nu va apărea niciun simptom, mai ales dacă cauza este o pierdere lentă de sânge.

Care sunt cauzele anemiei feriprive?

Anemia feriprivă apare atunci când nu există suficient fier în organism. Fierul se găseşte în carne, în fructe uscate şi în unele legume. Fierul este folosit de organism pentru a produce hemoglobine, care ajută la înmagazinarea şi transportul oxigenului în globulele roşii.

Acest lucru înseamnă că, dacă există o lipsă de fier în sânge, organele şi ţesuturile nu vor primi la fel de mult oxigen ca de obicei.

Există multe afecţiuni care pot duce la o lipsă de fier. La bărbaţi şi la femeile aflate la postmenopauză, cea mai frecventă cauză este sângerarea în stomac şi intestine. Ea poate fi cauzată de:

–    medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);

–    un ulcer peptic;

–    cancerul de stomac sau cancerul de colon.

La femeile de vârstă reproductivă, cele mai frecvente cauze ale anemiei feriprive sunt:

–    ciclurile menstruale grele;

–    sarcina – pentru că organismul are nevoie de mai mult fier pentru copil.

Tratarea anemiei feriprive

Tratamentul pentru anemia feriprivă presupune administrarea de suplimente cu fier pentru a stimula nivelurile scăzute de fier. Metoda este, de obicei, eficientă şi afecţiunea provoacă rareori complicaţii.

Va trebui să fiţi monitorizat la fiecare câteva luni pentru a verifica dacă tratamentul funcţionează şi dacă nivelul de fier a revenit la normal.

Cauza principală va trebui să fie şi ea tratată, ca anemia să nu recidiveze.

Alimente bogate în fier

Alimentele care conţin fier sunt:

–    legumele cu frunze de culoarea verde închis, cum ar fi năsturelul şi varza creaţă;

–    fasolea;

–    nucile;

–    carnea;

–    fructele uscate.

Unele alimente şi medicamente pot reduce absorbită corpului de fier. Acestea sunt:

–    ceaiul şi cafeaua;

–    calciul, găsit în produsele lactate;

–    antiacidele (medicamente care ajută la ameliorarea indigestie).

Complicaţiile

Dacă anemia feriprivă nu este tratată, ea vă poate face mai sensibil la boli şi infecţii, pentru că o lipsă de fier în organism afectează sistemul imunitar (sistemul natural de apărare al organismului).

Anemia feriprivă severă poate creşte riscul de a dezvolta complicaţii care afectează inima sau plămânii, cum ar fi:

–    tahicardia (bătăi anormal de rapide);

–    insuficienţa cardiacă – inima nu pompează sânge în corp în mod eficient.

Femeile gravide au un risc mai mare de complicaţii înainte şi după naştere.

Simptomele anemiei feriprive

Multe persoane cu anemie feriprivă vor prezenta doar câteva semne sau simptome ale bolii.

Cele mai frecvente simptome includ:

–    oboseală;

–    letargie (lipsă de energie);

–    dificultăţi de respiraţie (dispnee).

Simptomele mai puţin frecvente includ:

–    durere de cap;

–    tinitus (acufenă) – zgomote sau vâjâituri în urechi de origine foarte variată;

–    pica – o dorinţă de a mânca produse necomestibile, cum ar fi gheaţă, hârtie sau lut;

–    limbă inflamată;

–    senzaţie de mâncărime;

–    căderea părului;

–    dificultăţi de înghiţire (disfagie).

Aspect schimbat

Puteţi observa şi schimbări în aspectul dvs. fizic. De exemplu, semnele că aveţi anemie feriprivă includ:

–    un ten palid;

–    o limbă anormal de fină;

–    ulcere dureroase (răni deschise) în colţurile gurii;

–    unghii uscate;

–    unghii în formă de lingură.

Simptomele care se dezvoltă încet

Severitatea simptomelor dumneavoastră poate depinde de cât de repede se dezvoltă anemia. De exemplu, puteţi observa câteva simptome sau simptomele se pot dezvolta treptat dacă anemia este cauzată de o pierdere cronică (pe termen lung) lentă de sânge, cum ar fi un ulcer gastric.

Cauzele anemiei feriprive

Anemia feriprivă apare atunci când organismul nu are suficient fier. O lipsă de fier poate fi cauzată de mai mulţi factori.

Unii dintre aceştia sunt prezentaţi mai jos.

Ciclurile menstruale

La femeile de vârsta reproductivă, ciclurile menstruale sunt cea mai frecventă cauză a anemiei feriprive.

De obicei, doar femeile cu cicluri deosebit de grele dezvoltă anemie feriprivă. Dacă aveţi sângerări abundente pe parcursul mai multor cicluri menstruale consecutive, afecţiunea este cunoscută sub numele de menoragie.

Sarcina

Este foarte obişnuit pentru femei să dezvolte un deficit de fier în timpul sarcinii. Acest lucru se datorează faptului că organismul are nevoie de mai mult fier, pentru ca bebeluşul să aibă o aprovizionare suficientă de sânge şi să primească oxigenul şi substanţele nutritive necesare. Multe femei însărcinate au nevoie de suplimente de fier, în special în a 20-a săptămână de sarcină.

Hemoragiile gastrointestinale

Tractul gastrointestinal este o parte a corpului responsabilă cu digerarea alimentelor. El este format din:

–    stomac – un organ în formă de sac, care ajută la digestia alimentelor, amestecându-le cu acizi pentru a le mărunţi;

–    intestine – digeră şi absorb alimentele şi lichidele.

Sângerările la nivelul stomacului şi al intestinelor sunt cea mai frecventă cauză a anemiei feriprive la bărbaţi şi la femeile care au trecut de menopauză (când se opresc ciclurile menstruale).

Cauzele hemoragiei gastrointestinale

Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)

Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pot provoca sângerări la nivelul stomacului. Ibuprofenul şi aspirina sunt două exemple de AINS.

Dacă medicul suspectează că medicamentele vă provoacă hemoragii gastrointestinale, el poate fi în măsură să vă prescrie un medicament mai puţin dăunător, ca o alternativă. Nu încetaţi să luaţi un medicament prescris pentru dvs., doar dacă vă spune medicul dumneavoastră să o faceţi.

Ulcerele gastrice

Acidul din stomac (care, de obicei, ajută organismul să digere hrana) poate eroda mucoasa stomacului. Când se întâmplă acest lucru, acidul formează un ulcer (o rană deschisă). Acest lucru este cunoscut şi ca un ulcer peptic.

Ulcerele gastrice pot provoca sângerarea mucoasei stomacului, iar această pierdere de sânge poate duce la anemie. În unele cazuri, pierderea de sânge vă poate face să vomitaţi cu sânge sau să excretaţi scaune cu sânge. Totuşi, dacă ulcerul sângerează lent, este posibil să nu aveţi niciun simptom.

În unele cazuri rare, sângerările gastrointestinale pot fi cauzate de cancer de stomac sau de colon. Potrivit unor cercetători, aproximativ 7 500 de cazuri de cancer de stomac sunt diagnosticate în fiecare an, în Marea Britanie. Acest tip de cancer este responsabil pentru 2% din toate cazurile de cancer.

Pentru diagnosticarea cauzei anemiei, medicul dumneavoastră va verifica pentru eventuale semne de cancer. Dacă medicul de familie suspectează cancer, vă va trimite la un gastroenterolog (specialist în tratarea afecţiunilor sistemului digestiv) pentru o examinare mai aprofundată. În acest fel, dacă se găseşte cancer, el poate să fie tratat cât mai repede posibil.

Angiodisplazia

Sângerările gastrointestinale pot fi cauzate şi de o afecţiune numită angiodisplazie. Ea este o anomalie a vaselor de sânge din tractul gastrointestinal, care poate provoca sângerări.

Boli cronice de rinichi

Multe persoane cu boli renale cronice dezvoltă anemie feriprivă. Cele mai multe persoane cu boli de rinichi vor primi suplimente cu fier printr-o injecţie. Totuşi, se pot încerca comprimatele cu sulfat de fier mai întâi.

Alte cauze

Alte afecţiuni sau situaţii care provoacă pierderi de sânge şi pot duce la anemie feriprivă includ:

–    bolile inflamatorii intestinale – afecţiunile care cauzează inflamaţie (înroşire şi edem) în sistemul digestiv, cum ar fi boala Crohn şi colita ulceroasă;

–    esofagita – inflamarea esofagului, cauzată de acidul din stomac;

–    schistosomiaza – o infecţie cauzată de paraziţi;

–    donarea de sânge: donarea unei cantitate mari de sânge poate duce la anemie;

–    traumatismele – accidente grave, cum ar fi un accident de maşină, care duc la pierdere de sânge;

–    sângerările nazale – dacă aveţi sângerări nazale severe puteţi avea anemie, deşi este rar;

–    hematuria (sânge în urină) – poate fi simptom al altei afecţiuni.

Malabsorbţia

Malabsorbţia (atunci când organismul nu poate absorbi fierul din alimente) este o altă cauză posibilă a anemiei feriprive. Ea se poate întâmpla dacă aveţi:

–    boala celiacă, o afecţiune care afectează mucoasa intestinelor;

–    o gastrectomie, o procedură medicală pentru a elimina chirurgical stomacul, de exemplu, pentru a trata cancerul de stomac.

Dieta

Dacă nu sunteţi gravidă, anemia feriprivă este cauzată numai de lipsa de fier din dieta dvs. doar în cazuri rare. Unele studii sugerează că vegetarienii sunt mai expuşi la riscul de anemie feriprivă din cauza lipsei de carne din dieta lor. Cu toate acestea, ei pot obţine suficient fier din alte tipuri de produse alimentare, cum ar fi:

–    fasolea;

–    nucile;

–    fructele uscate, cum ar fi caisele uscate;

–    cerealele integrale, cum ar fi orezul brun;

–    cerealele fortificate;

–    făina de soia;

–    legumele cu frunze verzi, cum ar fi năsturelul şi varza creată.

Femeile gravide trebuie să crească cantitatea de alimente bogate în fier pe care le consumă în timpul sarcinii pentru evita anemia feriprivă.

Diagnosticarea anemiei feriprive

Mergeţi la medicul dumneavoastră de familie dacă aveţi simptome de anemie feriprivă. O analiză de sânge va putea să confirme diagnosticul. Medicul poate să efectueze şi un examen fizic pentru a găsi cauza anemiei.

Analiza de sânge

Pentru a diagnostica anemia feriprivă, se ia o probă de sânge şi se face o hemogramă completă. Acest lucru înseamnă că vor fi măsurate toate tipurile de celule sanguine din mostră.

Dacă aveţi anemie:

–    nivelul de hemoglobine (proteinele care transportă oxigenul) va fi mai mic decât în   mod normal;

–    veţi avea mai puţine globule roşii (celule care conţin hemoglobină) decât în mod normal;

–    globulele roşii din sânge pot fi mai mici şi mai palide decât de obicei.

Medicul de familie poate vă testa şi pentru o substanţă numită feritină, o proteină care stochează fier. Dacă nivelul de feritină este mic, nu aveţi mult fier stocat în organism şi puteţi avea anemie feriprivă.

Vitamina B12 şi acidul folic

Dacă medicul suspectează că anemia poate fi cauzată de un deficit de vitamina B12 şi de acid folic, în loc de un deficit de fier, nivelul acestor va fi testat. Acidul folic lucrează cu vitamina B12 pentru a ajuta organismul să producă globulele roşii din sânge.

Anemia cauzată de deficitul de vitamina B12 şi de acid folic este mai frecventă la persoanele care au peste 75 de ani.

Găsirea cauzei

Pentru a determina cauza principală a anemiei, medicul vă va pune întrebări despre stilul dvs. de viaţă şi despre istoricul medical. De exemplu, medicul vă poate pune întrebări despre:

–    dieta dvs. – pentru a vedea ce mâncaţi de obicei şi dacă dieta include alimente bogate în fier;

–    orice medicamente pe care le luaţi – pentru a vedea dacă aţi luat în mod regulat un tip de medicament care poate provoca sângerări gastrointestinale (sângerare din stomac şi intestine), cum ar fi ibuprofenul sau aspirina;

–    ciclul menstrual;

–    istoricul de familie – veţi fi întrebat dacă familia dvs. are anemie sau antecedente de hemoragie gastrointestinală sau de boli de sânge;

–    donarea de sânge – dacă donaţi des sânge sau dacă aveţi un istoric de sângerări excesive;

–    alte afecţiuni – medicul vă poate întreba dacă aţi avut recent o altă boală sau alte simptome, cum ar fi pierderea în greutate.

Control medical

De obicei, un examen fizic va fi necesar numai dacă nu a fost găsită cauza anemiei feriprive.

Medicul de familie poate:

–    examina abdomenul, pentru că hemoragiile gastrointestinale sunt o cauză frecventă de anemie;

–    căuta semne de insuficienţă cardiacă (când inima nu mai pompează sânge în mod eficient).

Tratarea anemiei feriprive

Tratamentul pentru anemia feripriva implică, de obicei, aportul de suplimente de fier pentru a înlocui fierul lipsă.

Suplimentele de fier

Medicul vă va prescrie suplimente de fier pentru a restabili fierul lipsă din corpul dumneavoastră. Suplimentul cel mai frecvent prescris este sulfatul de fier, administrat pe cale orală, de două sau de trei ori pe zi.

Unele persoane pot experimenta efecte secundare atunci când se iau suplimente de fier, inclusiv:

–    greaţă (senzaţie de rău);

–    dureri abdominale;

–    arsuri;

–    constipaţie;

–    diaree;

–    scaune negre.

Aceste efecte secundare ar trebui să treacă cu timpul. Dacă luaţi sulfat de fier cu alimente sau imediat după o masă, puteţi reduce efectele secundare. Medicul de familie vă poate recomanda să luaţi doar unul sau două comprimate pe zi, în loc de trei, dacă nu puteţi face faţă efectelor secundare.

Dacă sulfatul de fier nu este potrivit din cauza efectelor secundare, vi se poate prescrie un supliment de fier diferit, numit gluconat de fier. Acest supliment ar trebui să provoace mai puţine efecte secundare, deoarece conţine o doză mai puţin concentrată de fier. Cu toate acestea, poate dura mai mult timp până când nivelul de fier din organism ajunge la normal.

Depozitarea suplimentelor de fier

Dacă aveţi copii mici, este important să depozitaţi suplimente de fier undeva unde să nu poată ajunge la ele, pentru că o supradoză de suplimente de fier poate fi fatală la copii.

Sfaturi dietetice

Dacă lipsa de fier din dieta dvs. contribuie la anemia feriprivă, medicul dumneavoastră vă va sfătui să includeţi mai mult fier în dieta dvs.

Alimentele bogate în fier includ:

–    legumele cu frunze verzi, cum ar fi năsturelul şi varza creaţă;

–    cerealele fortificate cu fier;

–    cerealele integrale, cum ar fi orezul brun;

–    fasolea;

–    nucile;

–    carnea;

–    caisele;

–    prunele uscate;

–    stafidele.

Pentru a asigura un regim alimentar sănătos şi bine echilibrat, includeţi alimente din toate grupele majore de alimente în dieta dvs.. Dacă aveţi anemie feriprivă, mâncaţi multe alimente bogate în fier, cum ar fi cele enumerate mai sus.

Cu toate acestea, unele alimente şi medicamente pot afecta absorbţia de fier. Acestea sunt:

–    ceaiul şi cafeaua;

–    calciul, găsit în produsele lactate;

–    antiacidele (medicamente care ameliorează indigestia);

–    inhibitorii pompei de protoni (IPP), care afectează producţia de acid în stomac;

–    cerealele integrale – deşi cerealele integrale sunt o sursă bună de fier, ele conţin acid fitic, care poate interfera cu modul în care organismul absoarbe fierul din alte alimente şi pastile.

Dacă vă este dificil să includeţi fier în dieta dvs., medicul dvs. de familie vă poate trimite la un dietetician. El vă poate oferi îndrumări detaliate şi personalizate despre cum vă puteţi schimba dieta.

Cauzele care stau la bază

Medicul va trebui să trateze cauza principală a anemiei pentru a se asigura că anemia nu reapare.

De exemplu, dacă medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) cauzează sângerări la nivelul stomacului, medicul vă poate prescrie un tip alternativ de medicament pentru a ajuta la minimizarea riscului de hemoragie.

Ciclurile menstruale pot fi tratate în mai multe moduri, folosind atât medicamente, cât şi dispozitive interne speciale.

Monitorizarea

Medicul de familie vă va cere să vă întoarceţi pentru o verificare la două şi la patru săptămâni după ce aţi început să luaţi suplimente de fier pentru a evalua cât de bine aţi răspuns la tratament. Nivelul de hemoglobine va fi verificat printr-o analiză de sânge.

Dacă rezultatul analizei de sânge prezintă o îmbunătăţire, vi se va cere să vă întoarceţi peste 2 luni pentru o altă analiză de sânge.

Odată ce nivelurile de hemoglobine şi de globule roşii sunt normale, medicul vă va recomanda să continuaţi administrarea de suplimente de fier timp de trei luni pentru a reface depozitele de fier din organism.

După această perioadă, în funcţie de cauza anemiei feriprive, ar trebui să puteţi întrerupe administrarea de suplimente. Starea dumneavoastră va fi monitorizată la fiecare trei luni, timp de un an.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)

, , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *