Informatii si sfaturi utile pentru sanatate si nutritie

Degenerescența maculară legată de vârstă

Degenerescența maculară legată de vârstăDegenerescența maculară legată de vârstă (DMLV) este o afecțiune oculară nedureroasă, care duce la pierderea treptată a vederii centrale. Vederea centrală este folosită pentru a vedea ceea ce este direct în fața noastră, în timpul activităților precum cititul sau privitul la televizor. Vederea centrală devine tot mai neclară, ceea ce duce la simptome precum:

–    dificultate în a citi textul tipărit sau scris (deoarece pare neclar);

–    culorile par mai puțin vibrante;

–    dificultăţi în a recunoaşte feţele oamenilor.

Degenerescența maculară legată de vârstă afectează, de obicei, ambii ochi, dar viteza cu care progresează poate varia de la ochi la ochi.

 

Care sunt cauzele degenerescenței maculare legată de vârstă?

Degenerescența maculară apare atunci când macula (acea parte a ochiului responsabilă cu vederea centrală) nu funcţionează la fel de eficient ca înainte.

Încă este neclar ce cauzează deteriorarea maculei, dar înaintarea în vârstă, fumatul și un istoric de familie de degenerescență maculară legată de vârstă pot creşte riscul de a dezvolta această afecţiune.

Degenerescența maculară nu afectează vederea periferică, ceea ce înseamnă că nu va provoca o orbire totală.

 

Tipuri de degenerescență maculară legată de vârstă

Există două tipuri principale de degenerescență maculară legată de vârstă:

Degenerescența maculară uscată legată de vârstă (DMULV)

DMULV se dezvoltă atunci când celulele maculei sunt deteriorate din cauza lipsei de substanțe nutritive și de o acumulare de reziduuri. Ea este cel mai comun și mai puțin grav tip de DMLV, reprezentând aproximativ 9 din 10 cazuri.

Pierderea vederii are loc treptat, pe parcursul mai multor ani. Cu toate acestea, se estimează că 1 din 10 persoane cu DMLV va dezvolta DMULV.

 

Degenerescența maculară neovasculară legată de vârstă (DMNLV)

Degenerescența maculară neovasculară legată de vârstă apare atunci când se formează vase de sânge anormale sub maculă și distrug celulele sale (medicii numesc acest tip şi degenerescență maculară umedă legată de vârstă).

DMNLV este mult mai gravă și, fără tratament, vederea se poate deteriora în termen de câteva zile.

 

Tratarea degenerescenței maculare legate de vârstă

În prezent, nu există niciun leac pentru DMULV, aşa că tratamentul se bazează în mare parte pe a ajuta o persoană să profite din plin de ce a mai rămas din vederea ei (spre exemplu, să folosească o lupă pentru a putea citi).

Există dovezi limitate ca o dietă bogată în legume cu frunze verzi şi fructe proaspete poate încetini progresia DMULV.

Degenerescența maculară neovasculară poate fi tratată cu un medicament numit ranibizumab, care ajută la prevenirea dezvoltării altor vase de sânge. În unele cazuri, chirurgia cu laser poate fi folosit pentru a distruge vasele anormale de sânge.

Tratamentul pentru DMNLV nu duce întotdeauna la îmbunătățirea vederii, dar poate preveni agravarea vederii.

Cu cât este început mai repede tratamentul, cu atât de mari sunt şansele de succes.

 

Când să cereţi sfatul medicului

Dacă observați probleme cu vederea dvs., cum ar fi neclaritate, consultaţi-vă medicul de familie sau un optometrist. Dacă vederea dvs. se înrăutățește brusc sau dacă observați pete oarbe în câmpul vizual, consultaţi-vă medicul imediat. Fie vă faceţi o programare de urgență la un optometrist, fie mergeţi la spital.

 

Cine este afectat?

Degenerescența maculară legată de vârstă este cauza principală a problemelor de vedere din Marea Britanie; 462 000 de persoane se confruntă cu un anumit grad de degenerescență maculară legată de vârstă .

Din motive care sunt neclare, DMLV tinde să fie mai frecventă la femei decât la bărbaţi. Oamenii albi și oamenii de etnie chineză au mai multe şanse de a dezvolta DMLV decât alte grupuri etnice.

Așa cum este de așteptat din numele afecţiunii, vârsta este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru degenerescența maculară legată de vârstă. Se estimează că în jur de 1 din 500 de persoane cu vârsta cuprinsă între 55 şi 64 de ani au degenerescență maculară legată de vârstă. Boala ajunge la 1 din 8 persoane cu vârsta de peste 85 de ani.

 

Reducerea riscului

Cele mai bune moduri în care puteți reduce riscul de a dezvolta sau de a înrăutăţi degenerescența maculară legată de vârstă sunt:

–    renunţaţi la fumat, dacă sunteți fumător;

–    consumaţi alcool cu moderaţie;

–    urmaţi o dietă sănătoasă, cu cel puţin cinci porţii de fructe şi legume pe zi;

–    încercaţi să menţineţi o greutate sănătoasă.

 

 

Simptomele degenerescenței maculare

Degenerescența maculară legată de vârstă (DMLV) nu este o afecţiune dureroasă. De fapt, unii oameni nu-și dau seama că au o problemă, până când simptomele lor nu devin mai severe.

Principalul simptom al degenerescenței maculare este înceţoşarea vederii centrale. Vederea periferică nu este afectată.

 

Pierderea vederii centrale

Pierderea vederii centrale afectează capacitatea de a vedea detalii fine și culori. În special, aceasta duce la:

–    pierderea acuității vizuale: capacitatea de a detecta detalii fine sau distanţe mici, de exemplu: atunci când citiți sau conduceţi;

–    pierderea sensibilităţii la contrast: capacitatea de a vedea obiectele care nu sunt bine definite în mod clar, cum ar fi fețele.

Dacă aveți degenerescență maculară, vederea centrală va fi în continuare neclară, chiar și atunci când purtați ochelari.

 

Degenerescența maculară uscată legată de vârstă

Dacă aveți degenerescență maculară uscată legată de vârstă, poate dura 5-10 ani până când să vă afecteze simptomele în mod semnificativ viața de zi cu zi.

Uneori, dacă numai unul dintre ochi este afectat, ochiul sănătos va compensa pentru estomparea sau pierderea vederii. Acest lucru înseamnă că va dura mai mult timp până când vor deveni vizibile simptomele.

Este posibil să aveți degenerescență maculară uscată legată de vârstă, dacă observaţi că:

–    Aveți nevoie de o lumină mai puternică decât în ​​mod normal atunci când citiţi.

–    Vă este dificil să citiţi textele tipărite sau scrise (pentru că par neclare).

–    Culorile sunt mai puțin vibrante.

–    Aveţi dificultăţi în a recunoaşte chipurile oamenilor.

–    Vederea dvs. pare neclară, sau nu este la fel de bine definită.

Dacă aveți oricare dintre aceste simptome, ar trebui să vă faceţi o programare la medicul de familie sau la un optometrist (un profesionist din domeniul sanitar, care este specializat în diagnosticarea problemelor de vedere și a afecţiunilor oftalmologice).

 

Degenerescența maculară neovasculară (umedă) legată de vârstă

În cele mai multe cazuri, degenerescența maculară neovasculară legată de vârstă se dezvoltă la persoanele care au avut antecedente de degenerescență maculară uscată legată de vârstă.

Dacă aveți degenerescență maculară neovasculară legată de vârstă, orice încețoșare a vederii centrale se agravează brusc.

Este posibil să apară şi alte simptome, precum:

–    Distorsiuni vizuale – de exemplu, liniile drepte pot apărea ondulate sau strâmbe.

–    Pete moarte – care apar, de obicei, în mijlocul câmpului vizual. Dacă un punct mort este lăsat netratat, acesta va deveni mai mare. Acest lucru este cunoscut ca un scotom central.

–    Vedeţi forme, oameni și/sau animale care, de fapt, nu sunt acolo (halucinații).

Cereți imediat ajutor medical dacă vă confruntați cu orice schimbări bruște de vedere. Acele schimbări pot fi un semn de DMNLV, care trebuie să fie tratată cât mai curând posibil, pentru a reduce riscul de deteriorare permanentă a vederii.

Dacă aveți nevoie de asistență medicală imediată, va trebui să vă rezervaţi o consultaţie de urgenţă la un optometrist sau să mergeţi la spital.

Aproximativ 70% din persoanele cu DMNLV au această afecţiune la ambii ochi. Dacă aveți DMNLV într-un singur ochi, aveţi o şansă de 10%, pe an, să dezvoltaţi afecţiunea şi la celălalt ochi. După cinci ani, există o șansă de 40% ca DMNLV să se dezvolte şi în celălalt ochi.

 

 

Cauzele degenerescenței maculare

Degenerescența maculară legată de vârstă (DMLV) este cauzată de o problemă cu macula din ochi. Macula este zona din centrul retinei (ţesutul nervos care căptuşeşte spatele ochiului).

Macula

Macula este o pată mică din centrul retinei. Ea este acea parte a ochiului în care razele de lumină sunt focalizate. Macula joacă un rol esențial în a vă ajuta să vedeți lucrurile care sunt direct în fața dumneavoastră și este folosită pentru activități precum cititul şi scrisul.

 

Degenerescența maculară uscată legată de vârstă

Pe măsură ce înaintaţi în vârstă, stratul de ţesut care acoperă retina poate începe să se descompună şi să devină mai subţire. Acest lucru înseamnă că retina nu mai poate face schimb de substanțe nutritive și de produse reziduale la fel de eficient ca înainte.

Produsele reziduale încep să se acumuleze în retină și formează depozite mici. O acumulare de depozite, combinată cu o lipsă de substanțe nutritive, determină deteriorarea celulelor din maculă.

Dacă celulele din macula dumneavoastră sunt deteriorate, vederea centrală va deveni neclară și nu va mai fi la fel de bine definită.

 

Degenerescența maculară neovasculară legată de vârstă

În cazurile de DMNLV, încep să crească vase de sânge noi sub maculă. Se crede că aceste vase de sânge se formează datorită unei încercări greșite a organismului de a elimina reziduurile de la nivelul retinei. Din păcate, vasele de sânge se formează în locul greșit și, de fapt, provoacă mai mult rău decât bine. Ele pot scurge sânge și lichid în ochi, ceea ce poate provoca cicatrici și deteriorarea maculei. Apoi cauzează dezvoltarea celor mai grave simptome ale DMNLV, cum ar fi distorsiuni vizuale și pete moarte.

 

Risc crescut

Nu se ştie ce declanşează procesele care duc la degenerescența maculară legată de vârstă, dar se ştie că anumite lucruri pot creşte riscul dezvoltării acesteia. Ele sunt descrise mai jos.

Vârsta

Pe măsură ce îmbătrâniţi, vă cresc şansele de a dezvolta un anumit grad de degenerescență maculară legată de vârstă. Cele mai multe cazuri încep să se dezvolte la persoanele cu vârsta de peste 55 de ani. Se estimează că aproximativ 1 din 8 persoane cu vârsta de peste 85 de ani are degenerescență maculară legată de vârstă.

Istoric de familie

Cazurile de degenerescență maculară legată de vârstă sunt, de obicei, ereditare. Dacă fratele sau sora dvs. dezvoltă degenerescență maculară legată de vârstă, se estimează că riscul de a avea şi dvs. această afecţiune creşte de cinci ori.

Acest lucru ar putea sugera ca anumite gene pe care le moşteniţi de la părinții dvs. vă pot crește riscul de degenerescență maculară legată de vârstă. Dar încă nu se ştie ce gene sunt implicate şi modul în care acestea sunt transmise.

Fumatul

Fumatul este un factor de risc semnificativ pentru degenerescența maculară legată de vârstă. În general, fumătorii au de 2-3 ori mai multe şanse de a dezvolta degenerescență maculară legată de vârstă decât nefumătorii.

Pe cât fumaţi mai mult, pe atât de mare vă este riscul de a dezvolta această afecţiune. Fumătorii care au şi un istoric de familie de degenerescență maculară legată de vârstă au un risc mai mare.

Sexul

Femeile au mai multe şanse de a dezvolta degenerescență maculară legată de vârstă decât bărbaţii. Deși acest lucru ar putea fi pur și simplu din cauză că femeile au tendinţa de a trăi mai mult decât bărbaţii.

Etnia

Studiile au constatat că ratele de degenerescență maculară legată de vârstă sunt mai mari la oamenii albi și la chinezi; persoanele de culoare având şanse mai mici de a dezvolta această boală. Acest lucru ar putea fi din cauza genelor.

 

Posibilii factori de risc

Alcoolul

Dacă beţi mai mult de patru unităţi de alcool pe zi, în decurs de mai mulţi ani, este posibil să vă crească riscul de a avea DMLV timpurie. O unitate de alcool este de aproximativ o jumătate de halbă de bere normală sau 25 ml de băuturi spirtoase.

Lumina soarelui

Dacă sunteţi expus la lumina soarelui pentru o perioadă lungă de timp (timp de mulţi ani), riscul de a dezvolta degenerescență maculară poate fi mai mare. Pentru a vă proteja de lumina puternică a soarelui, ar trebui să purtaţi ochelari de soare.

Obezitatea

Unele studii au raportat ca persoanele obeze (cu un indice de masă corporală (IMC) de 30 sau mai mare) au de două ori mai multe şanse de a dezvolta degenerescență maculară legată de vârstă.

Hipertensiune arterială şi boli de inimă

Există unele dovezi care sugerează că un istoric de hipertensiune arterială și/sau boli coronariene poate crește riscul de a dezvolta degenerescența maculară legată de vârstă.

 

 

Diagnosticarea degenerescenței maculare

În unele cazuri, degenerescența maculară legată de vârstă (DMLV) poate fi detectată din timp, înainte de a începe să provoace simptome, în timpul unui test oftalmologic de rutină.

Dacă vă confruntați cu simptome de degenerescență maculară, mergeţi la medicul dvs. de familie sau faceţi-vă o programare la un optometrist (un specialist în diagnosticarea și tratarea pierderii de vedere). În cazul în care există o schimbare bruscă de vederea, mergeţi la cel mai apropiat spital.

 

Trimitere

În cazul în care medicul de familie sau optometristul suspectează degenerescență maculară, vă va face o trimitere la un oftalmolog (un medic care este specializat în boli oftalmologice și în tratarea acestora).

Programarea va fi, de obicei, la un departament oftalmologic, într-un spital. Dacă mergeţi cu mașina, rugaţi pe cineva să vă ducă, pentru că puteţi primi picături de ochi în timpul programării, care vă vor face vederea neclară.

 

Examen oftalmologic

Medicul oftalmolog va efectua mai întâi o verificare de rutină. Vi se va da picături de ochi pentru a mări pupilele. Picăturile îşi fac efectul după aproximativ o jumătate de oră și vă pot înceţoşa vederea sau vă pot face ochii sensibili la lumină. Efectul se duce după câteva ore.

Medicul oftalmolog va uita la partea din spate a ochilor, unde sunt localizate retina și macula, cu ajutorul unui dispozitiv special. El va căuta orice anomalii din jurul retinei.

Apoi, medicul oftalmolog va efectua o serie de teste pentru a confirma diagnosticul de degenerescență maculară.

 

Grila Amsler

În unul dintre primele teste va trebui să vă uitaţi la o grilă specială, cunoscut ca grila Amsler. Grila este alcătuită din linii verticale și orizontale, cu un punct în mijloc.

Dacă aveți degenerescență maculară, cel mai probabil veţi vedea unele linii în ceaţă, rupte sau distorsionate. Medicul oftalmolog va putea estima care este gradul de deteriorare a maculei dumneavoastră în funcţie de liniile pe care le vedeţi distorsionate sau întrerupte.

Deoarece macula controlează câmpul vizual central, liniile mai aproape de centrul grilei vor părea mai distorsionate, de obicei.

 

Imagistică retiniană

Ca o parte a diagnosticului, medicul oftalmolog va trebui să vă fotografieze retina pentru a vedea ce leziuni a cauzat degenerescența maculară. Acest lucru va confirma diagnosticul și se va dovedi util în planificarea tratamentului. Există mai multe moduri prin care se pot lua imagini ale retinei.

 

Fotografierea fundus

Un aparat de fotografiat fundus este un aparat special, folosit pentru a face fotografii în interiorul ochiului. Aparatul poate capta imagini color stereoscopice (tridimensionale) ale maculei dumneavoastră. Apoi, medicul oftalmolog se va uita la diferitele straturi ale retinei pentru a vedea ce leziuni au avut loc, dacă este cazul.

 

Angiofluorografia

O angiografie este un tip de radiografie care creează imagini detaliate ale vaselor de sânge şi ale fluxului de sânge din interiorul lor. Un colorant special este injectat în vasele de sânge și se fac imagini, care arată orice anomalii din interiorul vaselor.

Angiografia poate confirma ce tip de degenerescență maculară legată de vârstă aveți, și poate fi făcută dacă medicul oftalmolog suspectează o degenerescenţă maculară neovasculară legată de vârstă.

În timpul unei angiografii fluorescente, oftalmologul va injecta un colorant special, numit izotiocianat de fluoresceină, într-o venă a brațului.

În următoarele 10 minute, medicul va folosi un dispozitiv de mărire ca să se uite în ochii dvs. și să facă o serie de imagini cu o cameră specială.

Aceste imagini vor permite oftalmologului să vadă dacă colorantul se scurge din vasele de sânge în spatele maculei. Dacă da, acest lucru poate confirma că aveţi degenerescență maculară neovasculară legată de vârstă.

 

Angiografie cu indocianină verde (iv)

Tehnica folosită pentru o angiografie iv este aceeași ca și pentru angiofluorografie, dar colorantul este diferit. Indocianina verde (iv) este folosită ca o alternativă la colorantul izotiocianat de fluoresceină. Iv este folosită pentru că poate evidenția probleme oftalmologice ușor diferite.

 

Tomografie coerentă

Tomografia coerentă foloseşte raze speciale de lumină pentru a scana retina şi pentru a produce o imagine a acesteia. Acest lucru poate oferi oftalmologului informații detaliate despre macula dvs. De exemplu, îi va spune dacă macula este îngroșată sau anormală și dacă s-a scurs lichid în retină.

 

Stadializarea degenerescenței maculare legate de vârstă

Odată ce aceste teste au fost finalizate, oftalmologul ar trebui să vă poată spună în ce stadiu se află degenerescența maculară legată de vârstă.

Degenerescența maculară uscată legată de vârstă are trei etape principale:

–    DMLV timpurie – în această etapă pot exista mai multe acumulări mici de reziduuri în interiorul ochiului; câteva acumulări de dimensiuni medii; sau câteva leziuni minore ale epiteliului pigmentar retinian. DMLV timpurie nu produce simptome specifice.

–    DMLV intermediară – acum pot exista acumulări mai mari de reziduuri în interiorul ochiului sau câteva leziuni tisulare în secțiunea exterioară a maculei. Oamenii cu DMLV intermediară vor avea o pată încețoșată în vederea lor centrală.

–    DMLV avansată – centrul maculei este deteriorat. Oamenii cu DMLV avansată vor avea o pată încețoșată mult mai mare și vor avea dificultăți de citire și de recunoaștere a fețelor.

Degenerescența maculară neovasculară legată de vârstă este considerată o formă avansată de degenerescență maculară legată de vârstă.

 

 

Tratarea degenerescenței maculare

În prezent, nu există niciun leac pentru degenerescența maculară uscată legată de vârstă.

La persoanele cu degenerescență maculară uscată legată de vârstă, deteriorarea vederii este foarte lentă. Nu veţi orbi complet din cauza degenerescenței maculare uscate legate de vârstă, iar vederea periferică nu ar trebui să vă fie afectată.

Puteţi primi ajutor pentru a vă îmbunătăți calitatea vieții și pentru a vă uşura desfășurarea activităților de zi cu zi.

Există clinici care vă pot oferi sfaturi utile și sprijin practic pentru a vă ajuta să reduceţi efectele pe care degenerescența maculară uscată legată de vârstă o are asupra vieţii dvs. Lucrurile care vă pot uşura activităţile sunt:

–    lupele;

–    cărțile cu litere mari;

–    lămpile cu lumină foarte intensă.

Există şi o serie de dispozitive care vă pot ajuta să vă adaptaţi la vederea slabă, cum ar fi software de citire, aşa că veţi putea „citi” e-mail-urile şi documentele și puteţi naviga pe internet.

 

Degenerescența maculară uscată legată de vârstă

Există unele dovezi ca o dietă bogată în vitamina A, C și E și în o substanță numită luteină poate încetini progresia degenerescenței maculare uscate legate de vârstă și poate reduce riscul de a avea degenerescență maculară neovasculară legată de vârstă.

Acestea conţin molecule numite antioxidanţi, care pot fi capabili să menţină ţesutul sănătos şi să prevină deteriorarea pe  viitor.

Alimentele bogate în vitamina A, C și E sunt:

–    portocalele;

–    kiwi;

–    legumele cu frunze verzi;

–    roșiile;

–    morcovii.

Legumele cu frunze verzi sunt și o sursă bună de luteină:

–    mazărea;

–    mango;

–    porumbul dulce.

În prezent nu există nicio dovadă că acest tip de dietă este eficient la toată lumea cu degenerescență maculară uscată legată de vârstă, dar o alimentaţie sănătoasă va aduce şi alte beneficii de sănătate.

Suplimentele nutritive sunt, de asemenea, disponibile, dar ar trebui să vă consultaţi medicul de familie înainte de a le lua, pentru că nu sunt potrivite pentru toți oamenii.

 

Degenerescența maculară neovasculară legată de vârstă

Există două opțiuni principale de tratament pentru degenerescența maculară neovasculară legată de vârstă:

–    folosind un tip de medicament numit medicamente anti-VEGF, pentru a preveni creșterea unor vase noi de sânge;

–    folosind chirurgia cu laser pentru a distruge vasele anormale de sânge.

 

Medicamente anti-VEGF

Medicamente anti-VEGF sunt un tip mai nou de tratament, care poate opri progresia degenerescenței maculare neovasculare legată de vârstă.

VEGF vine de la „factorul de creştere a endoteliului vascular”. Este una dintre substanțele chimice responsabile pentru formarea noilor vase de sânge în ochi, ca urmare a DMNLV. Medicamentele anti-VEGF blochează această substanță chimică și opreşte producerea vaselor de sânge.

Medicamentele anti-VEGF trebuie să fie injectate în ochi, cu ajutorul unui ac foarte subţire. Vi se va administra un anestezic local (un medicament analgezic), aşa că procedura nu provoacă durere.

Medicamentele anti-VEGF sunt folosite în principal pentru a opri înrăutățirea degenerescenței maculare neovasculare legate de vârstă. Cu toate acestea, în unele cazuri, s-a fost demonstrat că poate restaura o parte din vederea pierdută ca urmare a degenerescenţei maculare. Este important să fiţi conștient de faptul că vederea dvs. nu va fi restaurată complet și nu toată lumea va prezenta o îmbunătățire.

Singurul medicament anti-VEGF compensat este numit ranibizumab, dar se eliberează doar dacă există dovezi clare că folosirea lui ar putea ajuta la îmbunătăţirea sau la menţinerea vederii.

Se recomandă ca ranibizumab să fie folosit numai dacă:

–    acuitatea vizuală (capacitatea de a detecta detaliile fine sau distanţele mici) este între 6/12 şi 6/96 – acest lucru înseamnă că vederea centrală este suficient de bună pentru a vedea de la șase metri ceva ce o persoană cu vedere normală ar putea vedea de la 96 de metri;

–    nu există nicio deteriorare permanentă în acea parte a ochiului care ajută oamenii să vadă lucrurile în detalii clare (fovee);

–    zona afectată de DMLV nu este de 12 ori mai mare decât dimensiunea zonei din interiorul ochiului, unde nervul optic se conectează la retină;

–    există semne că afecţiunea s-a înrăutăţit.

Medicul oftalmolog vă va spune dacă tratamentul cu ranibizumab este potrivit pentru dvs.

(Sunt disponibile şi alte medicamente anti-VEGF, cum ar fi pegaptanibul, dar va trebui să plătiţi pentru tratament, iar aceste tipuri de medicamente pot fi foarte costisitoare. Un tratament de doi ani cu pegaptanib poate costa peste 9.000 de lire sterline).

 

Ranibizumab

Studiile arată că ranibizumab poate ajuta la încetinirea pierderii acuităţii vizuale la peste 90% din oameni și poate crește chiar și acuitatea vizuală la aproximativ o treime din oameni.

Vi se va administra o injecție de ranibizumab în ochiul afectat, o dată pe lună, timp de trei luni. După această dată, veți face o pauză care este cunoscută ca o „fază de întreținere”. În timpul fazei de întreținere, acuitatea vizuală va fi monitorizată.

Dacă vederea dvs. se deteriorează cu o pierdere de o linie pe graficul Snellen (un grafic cu grupuri de litere care, treptat, devin din ce în ce mai mici) în timpul acestei faze de întreținere, vi se va administra o altă injecție de ranibizumab. Această monitorizare va continua și vi se vor face injecții după cum este necesar, cu cel puțin o lună de pauză între injecții.

Dacă afecţiunea dumneavoastră nu prezintă semne de ameliorare după tratamentul cu ranibizumab, sau continuă să se agraveze, tratamentul va fi oprit.

Reacțiile adverse frecvente ale medicamentului ranibizumab sunt:

–    sângerare din ochi;

–    durere în ochi;

–    inflamarea sau iritarea ochilor;

–    sentimentul că aveţi ceva în ochi.

 

Chirurgie

Terapia fotodinamică

Terapia fotodinamică a fost dezvoltată în anii 1990. Ea implică să vi se injecteze un medicament fotosensibil, numit verteporfină, într-o venă a braţului. Injecția durează aproximativ 10 minute.

Verteporfina se atașează de vasele anormale de sânge din macula dvs. (acea parte a ochiului responsabilă cu vederea centrală).

Apoi se îndreaptă un laser de mică intensitate în ochiul deteriorat, pe o suprafață circulară mai mare decât leziunea (rana) din ochi. Acest lucru durează, de obicei, în jur de un minut.

Laserul nu este suficient de puternic pentru a vă afecta ochii, dar lumina de la laser este absorbită de verteporfină și o activează. Verteporfina activată distruge vasele anormale din maculă, fără a afecta celelalte ţesuturi delicate din ochi.

Distrugerea vaselor de sânge opreşte scurgerile de sânge sau de lichid, prevenind deteriorarea și, prin urmare, împiedicând înrăutăţirea degenerescenței maculare legate de vârstă.

Este posibil să aveți nevoie de acest tratament o dată la câteva luni, pentru a vă asigura că orice vase noi de sânge, care încep să se dezvolte, sunt ținute sub control.

 

Cine poate folosi terapia fotodinamică?

Terapia fotodinamică nu este potrivită pentru toată lumea. Ea va depinde de locul în care cresc vasele de sânge și de cât de sever a fost afectată macula dumneavoastră.

Terapia fotodinamică poate fi adecvată în cazul în care acuitatea vizuală este de 6/60, sau mai bună. Acest lucru înseamnă că puteți vedea de la o distanță de șase metri ceva ce o persoană cu vedere normală ar putea vedea de la o distanță de 60 de metri. Terapia fotodinamică este potrivită pentru aproximativ 1 din 5 oameni cu degenerescență maculară neovasculară legată de vârstă.

 

Fotocoagulare cu laser

Şi fotocoagularea cu laser poate fi folosită pentru a trata unele cazuri de degenerescență maculară legată de vârstă.

Acest tip de operaţie este adecvat numai în cazul în care vasele anormale de sânge nu sunt aproape de fovee, pentru că efectuarea intervenţiei chirurgicale în apropierea acestei părţi a ochiului poate duce la pierderea permanentă a vederii.

Aproximativ 1 din 7 persoane sunt potrivite pentru tratamentul cu fotocoagulare cu laser. Fotocoagularea cu laser foloseşte un laser puternic pentru a arde anumite secțiuni ale retinei. Aceste secțiuni se întărească, ceea ce împiedică vasele de sânge să se deplaseze în sus, la maculă.

Operaţia se efectuează sub anestezie locală, pentru a amorţi ochiul, așa că nu este dureroasă.

Ar trebui să fiţi conștient de faptul că un efect secundar inevitabil al fotocoagulării cu laser este dezvoltarea unei pete permanente, neagră sau gri, în câmpul vizual. Această pierdere de vedere este de obicei (dar nu întotdeauna) mai puțin severă decât o degenerescenţă maculară neovasculară legată de vârstă netratată.

Dacă vă gândiţi să apelaţi la fotocoagulare cu laser, trebuie să discutaţi despre aspectele negative şi pozitive ale procedurii cu medicul care va face procedura.

Deoarece rezultatele fotocoagulării cu laser tind să fie mai puțin eficiente decât tratamentele discutate mai sus, procedura tinde să fie folosită numai de persoanele care nu pot fi tratate cu ranibizumab sau cu terapia fotodinamică.

 

Tipuri noi de intervenții chirurgicale

În ultimii ani au fost introduse două tehnici chirurgicale noi pentru a trata degenerescența maculară neovasculară legată de vârstă.

Acestea sunt:

–    translocaţie maculară – în care macula este repoziţionată pe o secțiune sănătoasă a globului ocular, care nu este afectată de vasele anormale de sânge;

–    implantare de cristalin – în care cristalinul ochiului este îndepărtat și înlocuit cu un cristalin artificial, conceput pentru a spori vederea centrală.

Ambele abordări au tendința de a obține rezultate mai bune în restabilirea vederii decât chirurgia convențională, dar există și dezavantaje, cum ar fi:

–    accesul la aceste tratamente este limitat și pot fi disponibile numai în contextul unui studiu clinic;

–    pentru că aceste proceduri sunt tehnici noi, nu se ştie dacă sunt sigure şi eficiente pe termen lung;

–    au un risc mai mare de complicaţii grave decât intervenţiile chirurgicale convenţionale.

 

 

Complicaţiile degenerescenței maculare

Vederea este foarte importantă și a afla că aveţi o boală care vă afectează vederea poate fi un lucru greu de acceptat. Adaptarea la schimbările de vedere poate fi frustrantă. Sarcinile simple de zi cu zi, cum ar fi cititul, pot deveni brusc mult mai dificile.

Trebuie să discutați cu medicul dumneavoastră de familie dacă vă este greu să vă îndepliniţi sarcinile de zi cu zi sau dacă consideraţi ca degenerescența maculară are un efect semnificativ asupra vieții dvs. de zi cu zi. El ar trebui să vă poată recomanda grupuri de sprijin care vă pot oferi îndrumare și ajutor practic.

 

Depresia și anxietatea

Faptul că va trebui să faceţi faţă pierderii unui anumit grad de vedere și faptul că va trebui să vă împăcaţi cu pierderea anumitor capacităţi vă pot afecta sănătatea mentală. Se estimează că aproximativ o treime din persoanele cu degenerescență maculară legată de vârstă (DMLV) ar putea avea o anumită formă de depresie și / sau anxietate.

Dacă va confruntaţi cu schimbări în viaţa dvs., trebuie să discutați cu medicul dumneavoastră de familie sau cu un oftalmolog (specialist în ochi). Ei vor putea discuta cu dvs. despre opţiunile de tratament, cum ar fi consilierea, sau vă pot recomanda un profesionist de sănătate mintală pentru evaluare.

 

Condusul

Va trebui să înştiinţaţi compania de asigurări dacă conduceţi și sunteţi diagnosticat cu degenerescență maculară. Acest lucru se datorează faptului că boala vă poate afecta capacitatea de a conduce.

Dacă vederea vă este doar puțin afectată, s-ar putea să puteţi conduce un vehicul în condiţii de siguranţă. Cu toate acestea, este posibil să fiţi nevoit să faceţi o serie de teste oftalmologice pentru a dovedi acest lucru. Vederea centrală este foarte importantă pentru a conduce și, dacă nu îndepliniţi standardele stabilite de lege, nu veţi putea conduce.

 

Sindromul Charles Bonnet

Uneori, persoanele cu degenerescență maculară pot prezenta sindromul Charles Bonnet, o afecţiune care provoacă halucinaţii vizuale. Se estimează că aproximativ 12% din persoanele cu degenerescență maculară prezintă sindromul Charles Bonnet.

Deoarece degenerescența maculară vă poate împiedica să primiţi la fel de multă stimulare vizuală ca înainte, creierul poate compensa, uneori, prin crearea unor imagini fantastice sau folosind imaginile stocate în memorie. Acestea sunt cunoscute ca halucinaţii.

Halucinațiile pe care le puteţi întâlni pot include modele neobișnuite sau forme, animale, fețe sau o întreagă scenă. Ele pot fi alb-negre sau colorate și pot dura câteva minute sau chiar câteva ore. Ele sunt, de obicei, imagini plăcute, deși unii oameni se sperie de faptul că văd asemenea lucruri.

Multe persoane cu sindromul Charles Bonnet nu îi spun medicului lor despre aceste simptome, pentru că îşi fac griji că ar putea fi un semn de boală mentală. Cu toate acestea, halucinațiile pe care le cauzează acest sindrom sunt rezultatul unei probleme de vedere și nu reflectă starea mentală.

Vorbiţi cu medicul dumneavoastră dacă aveți orice fel de halucinație. Există metode care vă pot învăţa cum să faceţi față acelor halucinații. Halucinațiile vor dura, de obicei, aproximativ 18 luni, deşi, în unele cazuri, au durat ani de zile.

 

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +1 (from 1 vote)
Degenerescența maculară legată de vârstă, 10.0 out of 10 based on 1 rating

, , , , , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>