Informatii si sfaturi utile pentru sanatate si nutritie

Boala Alzheimer

Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demență. Demența este un grup de simptome asociate cu o scădere a funcțiilor cerebrale, care vă afectează memoria și modul în care vă comportaţi. În boala Alzheimer, celulele creierului se pierd progresiv.

AlzheimerCauza exactă nu este cunoscută. Cu toate acestea, există o serie de lucruri care sunt considerate a crește riscul de a dezvolta această afecţiune, inclusiv:

– înaintarea în vârsta;

– un istoric de familie de Alzheimer;

– leziunile severe la cap;

– factorii și condițiile de viaţă asociate cu bolile vasculare.

Semnele şi simptomele bolii Alzheimer

Boala Alzheimer este o boală progresivă, ceea ce înseamnă că ea va continua să se înrăutățească pe măsură ce se dezvoltă. Primele simptome includ:

– probleme minore de memorie;

– dificultate în a spune cuvintele potrivite.

Aceste simptome se schimbă pe măsură ce boala Alzheimer se dezvoltă, și pot duce la:

– dezorientare;

– schimbări de personalitate;

– schimbări de comportament.

Nu există niciun test care să poată fi folosit pentru a diagnostica boala Alzheimer. Medicul de familie vă va pune întrebări legate de problemele cu care vă confruntați și vă poate face analize pentru a exclude alte afecţiuni. Dacă se suspectează boala Alzheimer, puteţi fi trimis la un specialist pentru a confirma diagnosticul și pentru a organiza un plan de tratament.

Tratarea bolii Alzheimer

Nu există niciun leac pentru boala Alzheimer, dar sunt disponibile medicamente care pot încetini dezvoltarea bolii, la unele persoane.

Ca și în tratamentul oricărui tip de demență, trebuie să se stabilească un plan de îngrijire, pentru a oferi îngrijire şi sprijin.

Cine este afectat?

Boala Alzheimer este mai frecventă la persoanele de peste 65 de ani și afectează puțin mai mult femeile decât bărbații. Societatea Alzheimer estimează că demența afectează aproximativ 650.000 de oameni, în Anglia; boala Alzheimer fiind responsabilă pentru aproximativ 62% din cazurile de demență.

Demența la persoanele sub 65 de ani, cunoscută sub numele de demență cu debut precoce, este mai puțin frecventă. În Marea Britanie, în jur de 2% din toate cazurile de demență sunt demență cu debut precoce.

Riscul crește odată cu vârsta, iar oameni care au peste 80 de ani au o şansă de 1 la 6 de a dezvolta această afecţiune.

Prevenirea bolii Alzheimer

Există mai multe măsuri pe care le puteți lua, pentru a întârzia debutul demenţei, cum ar fi:

– renunţaţi la fumat și beţi cu moderaţie;

– urmaţi o dietă sănătoasă și echilibrată;

– faceţi-vă analizele medicale mai des, pe măsură ce îmbătrâniţi;

– fiţi activ din punct de vedere fizic şi mental.

Aceste măsuri au şi alte beneficii de sănătate, cum ar fi: reducerea riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare și îmbunătățirea sănătăţii mintale.

Simptomele bolii Alzheimer

creier alzheimerMulte dintre simptomele bolii Alzheimer sunt similare cu simptomele altor afecţiuni. Simptomele bolii Alzheimer progresează lent, pe parcursul mai multor ani. Cu toate acestea, viteza progresiei este diferită la fiecare persoană.

Nu există două cazuri de boala Alzheimer la fel, pentru că persoanele reacționează în moduri diferite la această boală. Cu toate acestea, în general, există trei etape:

– uşoară;

– moderată;

– severă.

Aceste etape sunt descrise mai jos.

Boala Alzheimer uşoară

Simptomele bolii Alzheimer uşoare includ:

– uitare;

– modificări de dispoziției;

– probleme de vorbire.

Aceste simptome sunt rezultatul unei pierderi treptate a funcției cerebrale. Prima secțiune a creierului care începe să se deterioreze este, de cele mai multe ori, partea care controlează funcțiile de vorbire și de memorie.

Boala Alzheimer moderată

Pe măsură ce boala Alzheimer se dezvoltă în stadiul moderat, ea poate provoca şi:

– dezorientare;

– dificultate în a judeca distanțe;

– probleme cu vederea, care ar putea duce la vedere slabă sau, în unele cazuri, la halucinații (auziţi sau vedeţi lucruri care nu sunt acolo);

– halucinaţii – credeţi lucruri care sunt false;

– comportament obsesiv sau repetitiv;

– credeţi că aţi făcut ceva, sau că s-a întâmplat ceva, ce nu s-a întâmplat niciodată;

– tulburări de somn;

– incontinență – eliminaţi urină în mod neintenționat (incontinență urinară) sau scaune (incontinență fecală).

În timpul etapei moderate, este posibil să vă fie greu să vă amintiţi lucruri întâmplate recent. Şi problemele de limbă sau de vorbire ar putea începe să se dezvolte în această etapă. Acest lucru vă poate face să vă simţiţi frustrat şi deprimat, ceea ce duce la schimbări bruşte de dispoziţie.

Boala Alzheimer severă

O persoană cu boala Alzheimer severă poate părea foarte dezorientată și este posibil să aibă halucinații. Acea persoană poate crede că miroase, vede sau aude lucruri care nu sunt acolo sau poate crede că cineva a furat ceva de la sau că a atacat-o, când de fapt nu s-au întâmplat aceste lucruri. Acest lucru poate fi dificil pentru prieteni și familie, dar și pentru persoana cu boala Alzheimer.

Halucinaţiile sunt, de multe ori, mai severe pe timp de noapte, iar persoana cu boala Alzheimer ar putea începe să devină violentă și suspicioasă cu cei din jurul ei.

Pe măsură ce boala Alzheimer devine severă, ea poate provoca şi alte simptome, cum ar fi:

– disfagie (dificultate de înghițire);

– dificultate de schimbare a poziţiei sau de a se merge fără ajutor;

– pierdere în greutate sau pierderea apetitului;

– vulnerabilitate crescută la infecţii;

– pierderea completă a memoriei pe termen scurt și pe termen lung.

Este important de remarcat faptul că infecțiile sau medicamentele pot fi, uneori, responsabile pentru o creștere a simptomelor de dezorientare sau pentru comportamentul deranjant. Persoanele cu orice stadiu al bolii Alzheimer, cu simptome care cresc rapid, trebuie să fie investigate pentru a exclude aceste cauze.

În timpul stadiului sever al bolii Alzheimer, oamenii încep să-și neglijeze igiena personală. În acest stadiu, cei mai mulți oameni cu această afecţiune vor avea nevoie de îngrijire 24/7, pentru că ei pot face doar foarte puţine lucruri de unii singuri.

Speranța de viață

Boala Alzheimer afectează capacitatea unei persoane de a se îngriji atunci când nu se simte bine, aşa că se poate dezvolta rapid o altă afecţiune, dacă este lăsată netratată. O persoană cu Alzheimer ar putea să nu fie capabilă să-i spună cuiva dacă nu se simte bine sau dacă are vreun disconfort.

Boala Alzheimer poate scurta speranța de viață. Acest lucru este adesea cauzat de dezvoltarea altei afecţiuni, cum ar fi pneumonia (inflamația plămânilor), ca urmare a bolii Alzheimer. În multe cazuri, boala Alzheimer nu este cauza reală a morții, dar poate fi un factor.

Cauzele bolii Alzheimer

Boala Alzheimer este cauzată de atrofierea anumitor părţi ale creierului, ceea ce distruge structura creierului și felul în care funcționează.

Nu se știe exact ceea ce cauzează începerea acestui proces, dar se pare că oamenii cu boala Alzheimer au cantităţi anormale de proteine (plachete amiloide) și fibre în creier.

Acestea reduc eficiența neuronilor sănătoși (celulele nervoase care transportă mesajele la creier), distrugându-i treptat.

De-a lungul timpului, aceste leziuni se extind și în alte zone ale creierului, precum materia cenușie (responsabilă de procesarea gândurilor) și la hipocampul (responsabil cu memoria).

Factorii de risc

Deși încă nu se ştie ce cauzează deteriorarea celulelor creierului, există mai mulți factori care pot afecta dezvoltarea bolii Alzheimer.

Vârsta

Vârsta este mai mare factor de dezvoltare a bolii Alzheimer. Probabilitatea de a dezvolta această afecţiune se dublează la fiecare cinci ani după vârsta de 65 de ani. Cu toate acestea, nu doar oamenii în vârstă riscă să dezvolte boala Alzheimer.

Istoricul de familie

Factorii genetici contribuie la riscul de a dezvolta boala Alzheimer. Deși, în cele mai multe cazuri, dacă aveți un membru de familie cu această afecţiune, riscul de a dezvolta boala este doar puţin mai mare.

Cu toate acestea, în câteva familii, boala Alzheimer este cauzată de moștenirea unei singure gene, iar riscurile sunt mult mai mari.

Sindromul Down

Persoanele cu sindromul Down au un risc mai mare de a dezvolta boala Alzheimer. Acest lucru se datorează faptului că persoanele cu sindromul Down au o copie suplimentară a cromozomului 21, care înlocuieşte o proteină implicată în cauza bolii Alzheimer. Prin urmare, persoanele cu sindromul Down produc mai multe proteine anormale, care ar putea contribui la dezvoltarea bolii Alzheimer.

Accidentările la nivelul gâtului şi al capului

S-a dovedit că oamenii care au avut un traumatism cranian sever sau leziuni la gât au un risc mai mare de a dezvolta boala Alzheimer.

Bolile vasculare

Cercetările arată că o serie de factori și condiții de viaţă, asociate cu bolile vasculare, pot creşte riscul de a dezvolta boala Alzheimer.

Acestea includ:

– fumatul;

– obezitatea;

– diabetul;

– hipertensiunea arterială;

– nivelul ridicat de colesterol.

Puteți reduce riscul renunţând la fumat, urmând o dietă sănătoasă şi echilibrată și mergând des să vi se facă analize, pe măsură ce îmbătrâniţi. Este important să vă menţineţi un stil de viaţă activ, pentru a ajuta la reducerea riscului de Alzheimer.

Diagnosticarea bolii Alzheimer

Mergeţi la medicul dumneavoastră de familie dacă sunteți îngrijorat de sănătatea dvs. și dacă credeţi că dvs. sau cineva apropiat ar putea avea boala Alzheimer.

Medicul dvs. va dori să știe ce probleme noi sau ce agravări ale simptomelor aţi observat, cum ar fi:

– uitare;

– probleme de vorbire;

– schimbări de comportament;

– dificultăţi în a face activităţile obişnuite.

Afecţiuni similare

Boala Alzheimer poate fi o afecţiune dificil de diagnosticat, deoarece simptomele pot fi similare cu simptomele altor afecţiuni. De exemplu, simptomele bolii Alzheimer pot fi confundate cu:

– un deficit de vitamine – aveţi o cantitate insuficientă de una sau mai multe vitamine, de care organismul dvs. are nevoie pentru a funcționa;

– probleme cu glanda tiroidă – glanda tiroidă este în gât și produce hormoni (substanțe chimice puternice);

– o infecţie;

– anxietate;

– o tumoare pe creier – o creştere de celule în creier;

– depresie.

Analize

Nu există niciun test simplu şi de încredere pentru diagnosticarea bolii Alzheimer, aşa că diagnosticul se bazează, de obicei, pe excluderea altor afecţiuni. Vi se pot face analize de sânge şi un examen fizic pentru a exclude alte afecţiuni medicale care ar putea cauza simptomele.

Dacă medicul suspectează boala Alzheimer, vi se poate face o scanare a creierului, care va verifica dacă există schimbări în creier. Scanarea ar putea fi:

– o tomografie computerizată (CT) – se fac mai multe radiografii ale creierului din unghiuri ușor diferite, iar un calculator este folosit pentru a pune imaginile împreună;

– o imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM) – în care se folosesc unde radio şi un câmp magnetic puternic pentru a produce imagini detaliate ale interiorului creierului.

Trimitere

Medicul de familie vă poate trimite la un specialist pentru a ajuta la stabilirea diagnosticului. De exemplu, puteţi fi trimis la:

– un psiholog clinic – un profesionist din domeniul sanitar, care este specializat în evaluarea şi tratarea afecţiunilor de sănătate mintală;

– un psihiatru – un medic cu mai multe calificări în tratarea afecţiunilor de sănătate mintală;

– un neurolog – un specialist în tratarea afecţiunilor care afectează sistemul nervos (creierul şi măduva spinării).

Medicul specialist vă poate face analize pentru a evalua memoria și abilitățile de gândire. Mai jos este explicat un exemplu.

Chestionare de screening

Un chestionar de screening poate fi folosit pentru a ajuta la evaluarea severității bolii Alzheimer. El nu poate oferi un diagnostic pe cont propriu, dar poate ajuta ca parte a unei evaluări individuale complete, pentru a determina tratamentul pe care ar trebui să-l primiți.

Diagnostic confirmat

Poate fi nevoie de mai multe întâlniri cu medicul de familie și cu un specialist înainte de a putea confirma un diagnostic de boala Alzheimer.

Dacă sunteți diagnosticat cu boala Alzheimer, medicul de familie sau specialistul vă poate recomanda să împărtăşiţi diagnosticul cu restul familiei. Acest lucru se va face doar cu permisiunea dumneavoastră.

Tratarea bolii Alzheimer

În prezent, nu există niciun leac pentru boala Alzheimer, dar există medicamente disponibile pe bază de prescripţie medicală, care pot ajuta la întârzierea dezvoltării afecţiunii.

Tratamentul pentru boala Alzheimer implică şi crearea unui plan de îngrijire. Acest lucru identifică tipul de asistență de care ați putea avea nevoie și se concentrează asupra modalităților de a acorda acest sprijin.

Medicamentele

Medicamentele care ar putea fi prescrise pentru boala Alzheimer includ:

– donepezil;

– galantamina;

– rivastigmina;

– memantina.

Severitatea bolii Alzheimer va determina dacă se vor folosi vreunul dintre aceste medicamente.

Medicamentele donepezil, galantamina şi rivastigmina (inhibitori AChE) pot fi prescrise pentru persoanele cu boala Alzheimer uşoară până la moderată. Memantina poate fi prescrisă pentru persoanele cu boala Alzheimer moderată, care nu pot lua inhibitori AchE, sau pentru cei cu boala Alzheimer severă.

Medicamentele trebuie prescrise de specialiști, precum:

– psihiatrii, inclusiv cei specializaţi în dizabilități de învățare;

– neurologi;

– medici specializaţi în îngrijirea persoanelor în vârstă.

Dacă aveți grijă de cineva cu boala Alzheimer, opiniile dumneavoastră ar trebui să fie luate în considerare atunci când se prescriu medicamente și la evaluările periodice. Aceste evaluări sunt necesare pentru a asigura medicii ca medicamentele au un efect util.

Efecte secundare

Donepezil, galantamina şi rivastigmina (inhibitori AChE) pot provoca efecte secundare, precum:

– greață (senzație de rău);

– vărsături;

– diaree;

– dureri de cap;

– oboseală extremă;

– insomnie (dificultatea de a adormi sau de a dormi);

– crampe musculare.

Pentru mai multe informații cu privire la posibilele efecte secundare ale unui medicament special, citiţi prospectul din cutia de medicamente.

Demența

Boala Alzheimer este cea mai comună formă de demență. Demența este un sindrom (un grup de simptome), care este asociat cu un declin continuu al capacității mentale. Tratamentul pentru boala Alzheimer va urma același tipar ca şi tratamentul pentru demență.

Dacă ați fost diagnosticat cu alte afecţiuni în plus faţă de boala Alzheimer (spre exemplu, depresie sau incontinență), ele pot fi tratate separat.

Evaluarea îngrijirii

Dacă ați fost diagnosticat cu boala Alzheimer, vor fi evaluate nevoile de asistență socială și se va elabora un plan de îngrijire. Acest lucru va fi coordonat de:

– profesioniştii din domeniul sănătăţii, cum ar fi medicul de familie sau psihiatrul;

– serviciile de asistență socială – de obicei, de consiliul local care lucrează cu firmele de asigurări.

Ca parte a evaluării îngrijirii, vă va fi evaluată capacitatea funcțională. Acest lucru presupune identificarea domeniilor în care ați putea avea nevoie de ajutor. De exemplu:

– dacă puteți conduce în condiții de siguranță;

– dacă vă puteți spăla, îmbrăca și hrăni;

– dacă aveți o rețea de sprijin, cum ar fi familia și prietenii;

– dacă aveți nevoie de asistență financiară.

După evaluarea îngrijirii, poate fi elaborat un plan de îngrijire pentru a asigura sprijin în toate domeniile în care ați putea avea nevoie de ajutor. Tipul de îngrijire pe care îl veţi primi poate depinde de ce este disponibil.

Sprijin

Profesioniștii din domeniul sănătății care vă tratează vor încerca să vă lase să fiţi cât mai independent posibil. Sprijinul poate fi oferit în mai multe moduri. De exemplu:

– pot fi montate balustrade în acasă dvs. pentru a vă ajuta să intraţi şi să ieşiţi din cadă, spre exemplu.

– un terapeut ocupațional poate identifica problemele din viața de zi cu zi, cum ar fi îmbrăcatul, și vă poate ajuta să găsiţi soluții practice;

– se pot crea programe de stimulare cognitivă – ele implică participarea la activități și exerciții de îmbunătăţire a memoriei, abilitățile de rezolvare a problemelor și exerciţii de comunicare.

Prevenirea bolii Alzheimer

Deoarece cauza exactă a bolii Alzheimer încă este necunoscută, nu există nicio modalitate de a preveni această afecţiune. Cu toate acestea, există câțiva pași care îi puteți face, pentru a vă ajuta să întârziaţi debutul demenței.

De exemplu, puteţi preveni demența şi bolile cardiovasculare, cum ar fi accidentul vascular cerebral şi atacurile de cord, dacă:

– renunţați la fumat;

– evitați consumul de cantităţi mari de alcool;

– urmați o dietă sănătoasă şi echilibrată, care să includă cel puțin cinci porții de fructe și legume în fiecare zi;

– faceți exerciţii fizice cel puţin 150 de minute (2 ore și 30 de minute) în fiecare săptămână sau exerciţii aerobice de intensitate moderată (cum ar fi ciclismul sau mersul pe jos în paşi rapizi), pentru că aceste activităţi vă vor îmbunătăți, atât sănătatea fizică, cât și cea psihică;

– vă asigurați că tensiunea arterială vă este verificată și controlată prin analize regulate;

– vă asigurați că urmaţi dieta și că vă luaţi medicamentele, dacă aveți diabet zaharat.

Rămâneţi activ din punct de vedere mental

Există unele dovezi care sugerează că ratele de demență sunt mai mici la persoanele care rămân activi din punct de vedere mental, fizic și social, pe cât de mult posibil pe tot parcursul vieții lor. și la persoanele care se bucură de o gamă largă de activități și de hobby-uri.

Activitățile care pot reduce riscul de a dezvolta demența includ:

– cititul;

– scrisul de plăcere;

– învățarea limbilor străine;

– cântatul la instrumente muzicale;

– participarea la cursuri de educație a adulților;

– tenisul;

– golful;

– înotul;

– sporturile de grup, cum ar fi bowlingul;

– mersul.

Nu există nici o dovadă că jocurile pe calculator care „antrenează creierul” pot reduce riscul de demență.

Cercetări viitoare

Boala Alzheimer este cercetată în continuare și, pe măsură ce se descoperă lucruri noi despre această afecţiune, pot fi găsite şi alte modalităţi de a trata sau de a preveni boala. Cu toate acestea, cercetările nu duc întotdeauna la rezultate de succes.

Institutul Naţional pentru Sănătate şi Excelență Clinică (NICE) a informat că încă nu există nicio dovadă care să susțină folosirea următoarelor metode pentru a preveni demența:

– statine (medicamente care scad colesterolul);

– terapia de substituţie hormonală (în care se iau substanţe chimice puternice pentru a le înlocui pe cele pe care organismul dvs. nu le mai produce);

– vitamina E (găsită într-o varietate de alimente, cum ar fi uleiul de măsline, nuci și semințe).

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)

, , , , , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *