Informatii si sfaturi utile pentru sanatate si nutritie

Alergiile

alergiileAlergia este cuvântul folosit pentru a descrie o reacție negativă a organismului la un anumit produs alimentar sau la substanțele din mediul înconjurător.

Cele mai multe substanțe care provoacă alergii nu sunt dăunătoare și nu au niciun efect asupra oamenilor care nu sunt alergici.

Reacţia alergică

Orice substanță care declanșează o reacție alergică este numită alergen. Cei mai des întâlniţi alergeni sunt: polenul, acarienii, mucegaiul şi animalele de companie. Alergenii mai rar întâlniţi sunt: nucile, fructele și latexul.

O alergie se dezvoltă atunci când sistemul imunitar al organismului reacţionează la un alergen ca și cum aceasta ar prezenta o amenințare, la fel ca o infecție. El produce anticorpi pentru a lupta împotriva alergenului, într-o reacție numită reacţie imunitară.

Data viitoare când o persoană intră în contact cu alergenul, organismul “își amintește” de expunerea anterioară și produce mai mulţi anticorpi. Acest lucru cauzează o eliberare de substanțe chimice în organism, ceea ce duce la o reacție alergică.

Tulburările alergice includ: astmul, eczemele şi febra fânului. Simptomele unei alergii pot include: strănut, respiraţie şuierătoare, tuse și erupții cutanate.

Natura simptomelor depinde de modul în care aţi intrat în contact cu alergenul. De exemplu, este posibil să aveți probleme cu căile respiratorii dacă ați inspirat polen.

Când să mergeţi la medicul de familie?

Dacă credeți că aveți o alergie, spuneţi-i medicului ce simptome aveţi, când au loc, cât de des au loc și dacă există un declanşator.

Vi se poate face un test prick pentru a identifica alergenul care provoacă simptomele.

Cât de frecvente sunt alergiile?

Alergiile sunt foarte frecvente. Se estimează că una din patru persoane va suferi de o alergie la un moment dat în viaţa lor. Numerele sunt în creștere în fiecare an și jumătate dintre cei afectaţi sunt copii.

Motivul pentru această creștere este neclar. Unii experți cred că este asociată cu poluarea. O altă teorie spune că alergiile sunt cauzate de traiul într-un mediu mai curat şi lipsit de germeni, ceea ce reduce numărul de germeni cu care sistemul nostru imunitar are de-a face. Acest lucru determină organismul să supra-reacționeze atunci când intră în contact cu substanțe inofensive.

Cum să faceţi faţă unei alergii?

Cel mai eficient mod de a face faţă unei alergii este prin a evita orice contact cu alergenul care provoacă reacția. Medicamentele nu vă pot vindeca alergia, dar pot trata simptomele comune.

Simptomele alergiilor

simptomele alergiilorReacțiile alergice nu au loc prima dată când intraţi în contact cu un alergen, ci a doua oară când intraţi în contact cu el. Acest lucru se datorează faptului că sistemul imunitar al organismului trebuie să dezvolte sensibilitate la alergen înainte de a putea deveni alergic la el. Cu alte cuvinte, sistemul imunitar trebuie să recunoască și să memoreze alergenul (de exemplu, părul de animale sau polenul) și abia apoi va produce anticorpi împotriva alergenului. Acest proces este cunoscut sub numele de sensibilizare.

Timpul necesar pentru a deveni sensibilizat la un alergen poate dura câteva zile sau câţiva ani. Unii oamenii se opresc în faza de sensibilizare şi se confruntă cu simptome, dar niciodată nu dezvoltă pe deplin o alergie la alergen.

Reacțiile alergice tipice includ iritații și inflamații (umflături) în organism. Simptomele pot include:

–    strănut;

–    respiraţie şuierătoare;

–    dureri la nivelul sinusurilor (presiune sau durere în nas, în jurul ochilor și în partea din față a craniului);

–    rinoree;

–    tușit;

–    erupții cutanate (urticarie);

–    umflături;

–    mâncărimi la nivelul ochilor, urechilor, buzelor, gâtului și palatului (cerul gurii);

–    insuficiență respiratorie;

–    greaţă, vărsături și diaree.

Este important să ne amintim că aceste simptome pot fi cauzate şi de alte afecţiuni. Consultaţi-vă medicul de familie dacă nu sunteți sigur ce cauzează simptomele.

Anafilaxia

În cazuri foarte rare, o alergie poate duce la o reacţie alergică severă numită şoc anafilactic, care poate fi fatal. Cele mai multe reacții alergice apar la nivel local, într-o anumită parte a corpului, cum ar fi nasul, ochii sau pielea. În caz de anafilaxie, reacțiile alergice implică întregul corp și, de obicei, au loc la câteva minute după ce aţi intrat în contact cu un alergen.

Simptomele șocului anafilactic pot include oricare dintre următoarele:

–    umflarea gâtului și a gurii;

–    dificultate la înghițire sau vorbire;

–    dificultăți de respirație;

–    o erupție pe corp;

–    înroșirea feței și mâncărime;

–    crampe stomacale, greață și vărsături;

–    un sentiment brusc de slăbiciune, din cauza scăderii tensiunii arteriale;

–    colaps și pierderea cunoştinţei.

Dacă intraţi în șoc anafilactic, veți avea nevoie de tratament de urgență. De obicei se face o injecție cu adrenalină.

Cauzele alergiilor

O alergie se dezvoltă atunci când sistemul imunitar al organismului reacţionează la un alergen ca și cum acesta ar fi dăunător, ca și cum ar fi o infecţie.

Sistemul imunitar produce un tip de anticorpi (proteine ​​care luptă împotriva virusurilor şi infecţiilor) numiți imunoglobulina E (IgE), pentru a lupta împotriva alergenului.

Atunci când organismul intră din nou în contact cu alergenul, sunt eliberaţi anticorpii IgE, determinând producerea unor substanţe chimice. Împreună, acestea cauzează simptomele unei reacții alergice.

Una dintre substanțele chimice implicate într-o reacție alergică este histamina, şi provoacă:

–    încordarea muşchilor, inclusiv cei din pereții căilor respiratorii;

–    creşterea producţiei de mucus în mucoasa nasului, cauzând prurit local și o senzaţie de ardere.

Alergenii comuni

Un alergen este orice substanță care determină sistemul imunitar să reacţioneze şi să producă anticorpi împotriva acelei substanțe. Există mii de alergeni care pot declanşa alergii, dar cei mai comuni sunt:

–    acarienii;

–    polenul;

–    părul de animale sau pielea moartă;

–    sporii de ciuperci sau mucegai;

–    produsele alimentare (în special laptele, ouăle, grâul, soia, fructele de mare, fructele și alunele);

–    înţepătura de viespe sau albină;

–    anumite medicamente, cum ar fi penicilina;

–    latexul;

–    produsele chimice de uz casnic.

Cine riscă să sufere de o reacţie alergică?

Unii oameni au mai multe şanse de a dezvolta o alergie, deoarece ea este ereditară. Dacă acesta este cazul, aveţi atopie. Oamenii atopici sunt mai susceptibili de a dezvolta alergii, deoarece corpul lor produce mai mulţi anticorpi IgE decât în ​​mod obişnuit.

Şi factorii de mediu joacă un rol în dezvoltarea tulburărilor alergice. Rolul exact al mediului este necunoscut, dar studiile au arătat că mai mulți factori par a crește riscul unui copil de a dezvolta atopie, cum ar fi:

–    creșterea într-o casă cu fumători;

–    expunerea la acarieni;

–    expunerea la animale de companie;

–    folosirea antibioticelor.

Băieții sunt mult mai susceptibili de a dezvolta atopie decât fetele, la fel şi copiii care au o greutate mică la naştere. Motivele pentru acest lucru sunt neclare.

Diagnosticarea unei alergii

Dacă credeți că aveți o alergie, spuneţi-i medicul ce simptomele aveţi, când au loc, cât de des au loc și dacă există declanşatori. Medicul va dori să știe dacă aveţi membri de familie cu simptome similare sau dacă există un istoric de familie de alergii.

După ce a aflat istoricul de alergii, medicul poate efectua teste pentru a identifica alergenul care provoacă simptomele, sau vă poate trimite la un specialist sau la o clinică de alergie.

Chiar dacă credeţi că ştiţi ce cauzează o reacție alergică, poate fi necesar să fiţi testat pentru a determina cu exactitate alergenul și pentru a obține un diagnostic clar.

Tipul de test care vi se va face va depinde de simptome, de starea pielii și de medicamentele pe care le luaţi. Testele posibile includ:

–    Testul prick. De obicei, acesta este primul test care se face atunci când se caută un alergen. Pielea este înţepată cu o cantitate mică de alergen suspectat, pentru a vedea dacă există o reacție. Dacă există, pielea din jurul înţepăturii va deveni foarte repede roșie şi umflată și veţi simţit o senzaţie de mâncărime. Deoarece testul prick introduce o cantitate foarte mică de alergen în piele, testul este considerat foarte sigur și poate fi folosit pe aproape orice grupă de vârstă, inclusiv la copii. Cu toate acestea, el nu este potrivit dacă aveți eczeme severe sau dacă luați antihistaminice.

–    Analize de sânge. Analizele sunt folosite pentru a măsura cantitatea de anticorpi IgE din sânge, care a fost produsă de către sistemul imunitar ca reacţie la un alergen suspectat. Rezultatele sunt prezentate pe o scară de la zero la şase: zero indică un rezultat negativ și șase indică o sensibilitate extrem de mare. Analizele de sânge sunt utile în special atunci când există riscul unei reacții extreme sau atunci când este suspectat un alergen rar.

–    Teste pe piele. Aceste teste sunt folosite pentru a găsi un alergen care cauzează eczeme (dermatită de contact). Se adaugă o cantitate mică de alergen suspectat pe discuri metalice speciale, care apoi sunt lipite pe piele timp de 48 de ore și monitorizate pentru o reacție. Acest test se efectuează, de obicei, la un departament de dermatologie, într-un spital.

Tratarea alergiilor

Ori de câte ori este posibil, cel mai eficient mod de a face faţă unei alergii este de a evita orice contact cu alergenul.

Medicamentele

Medicamentele nu pot vindeca alergia, dar pot fi folosite pentru a trata simptomele alergiei, cum ar fi: rinoreea, senzația de mâncărime în gură și strănuturile. Cele mai multe tratamente sunt disponibile fără reţetă, dar cereţi mereu sfatul farmacistului sau al medicul de familie înainte de a începe să luați un medicament nou.

Antihistaminicele

Antihistaminicele tratează alergiile prin blocarea acțiunii histaminei; o substanţă pe care organismul o eliberează atunci când crede că este atacat de un alergen. Antihistaminicele pot fi luate sub formă de tablete, cremă, sub formă lichidă, sau ca picături pentru ochi sau spray-uri nazale.

Spray-urile nazale pot fi folosite pentru a reduce inflamația și iritația nasului, iar picăturile de ochi vor calma ochii inflamaţi şi mâncărimea. Unele spray-uri și picături sunt potrivite numai pentru adulți, aşa că cereţi întotdeauna sfatul medicului de familie sau al farmacistului înainte de a cumpăra medicamente pentru dvs. sau pentru copiii dvs.

Decongestionante

Decongestionantele ajută la calmarea unui nas înfundat, care este adesea cauzat de febră fânului, de alergia la praf sau de o alergie la animalele de companie. Decongestionantele pot fi luate sub formă de comprimate, capsule, spray-uri nazale sau lichide. Ele nu ar trebui să fie folosite pe termen lung.

Antagoniști ai receptorilor de leucotriene

Antagoniștii receptorilor de leucotriene sunt comprimate care blochează efectele leucotrienelor – substanţe chimice eliberate în cursul unei reacții alergice, care cauzează inflamația din căile respiratorii. Ele sunt folosite pentru a trata astmul bronșic atunci când alte tratamente au eșuat și ca un supliment la tratamentul cu steroizi.

Spray-uri cu corticosteroizi

Spray-urile cu corticosteroizi concepute pentru a acționa asupra mucoasei nazale şi a căilor respiratorii sunt eficiente în suprimarea inflamației, în special a congestiei nazale. Absorbția în organism este minimă, aşa că efectele adverse sunt evitate.

Desensibilizare (imunoterapie)

O altă formă de tratament pentru alergii este desensibilizarea; cunoscută şi sub numele de imunoterapie.

Desensibilizarea funcționează prin introducerea treptată a alergenului în corpul dvs., pentru a-l face mai puţin sensibil la alergen.

Alergenii sunt injectaţi în mână. În stadiile inițiale ale tratamentului vi se vor administra injecții la intervale de o săptămână sau mai puțin, în timp ce dozele de alergeni sunt crescute treptat. Atunci când ajunge la “doza de întreținere”, o doză care este eficientă în reducerea reacției alergice, va trebui să continuaţi să faceţi injecții cu această doză la fiecare câteva săptămâni, pentru cel puțin doi ani.

Desensibilizarea este recomandată, în mod normal, numai pentru tratarea alergiilor severe (cum ar fi febra fânului și alergiile la animalele de companie), care nu au răspuns la alte tratamente, și pentru alergiile specifice, cum ar fi alergia la înţepătură de albine și viespi.

Acest tip de tratament trebuie să fie efectuat numai sub supravegherea atentă a unui medic, într-un spital, deoarece există riscul apariţiei unei reacții alergice grave.

Tratarea anafilaxiei

Dacă aveți șoc anafilactic, veți avea nevoie de tratament de urgență cu o injecţie de adrenalină în muşchi.

Dacă aveți o alergie care ar putea provoca șoc anafilactic, sau dacă ați avut o reacție alergică severă în trecut, vi se va da un kit de auto-injectare cu adrenalină. El conţine o seringă ușor de folosit, care trebuie să o purtaţi cu dvs. tot timpul.

De asemenea, aţi putea să luaţi în considerare purtarea unei braţări cu informații medicale sau o altă formă de identificare care poartă informații despre starea dumneavoastră.

Dacă bănuiți că dvs. sau altcineva are șoc anafilactic, sunat la 112 și chemaţi o ambulanță.

Prevenirea alergiilor

Prevenirea alergiilorCel mai bun mod de a preveni o reacție alergică este de a evita alergenul care o provoacă. Acest lucru nu este întotdeauna ușor. Alergenii precum particulele de praf sau sporii de ciuperci pot fi greu de văzut și se pot înmulți chiar şi într-o casă curată.

De asemenea, poate fi greu şi să evitaţi animalele de companie, în special dacă ele aparțin prietenilor sau familiei. Multe alergii alimentare sunt declanşate pentru că oamenii nu-și dau seama că sunt alergici la alimentele pe care le consumă.

În continuare vă prezentăm câteva sfaturi practice care ar trebui să vă ajute să evitaţi cei mai comuni alergeni.

Acarienii

Una dintre cele mai mari cauze ale alergiilor sunt acarienii. Acarienii sunt insecte microscopice care trăiesc în praful din casă. Metode de a reduce numărul de acarieni:

–    Optaţi pentru linoleum în loc de covor.

–    Cumpăraţi jaluzele care pot fi ușor de curățat.

–    Curăţaţi pernele, jucăriile moi, perdelele și mobilierul tapițat în mod regulat – puteţi să le spălaţi sau să le aspiraţi.

–    Folosiţi perne sintetice și pilote acrilice în loc de pături de lână sau de perne cu pene.

–    Folosiţi un aspirator echipat cu un filtru de înaltă eficiență (HEPA), deoarece poate îndepărta mai mult praf decât aspiratoarele obișnuite.

–    Folosiți o cârpă umedă şi curată pentru a șterge suprafețele, deoarece praful poate răspândi alergenii.

Animalele de companie

Nu blana animalului de companie produce o reacție alergică, ci expunerea la pielea moartă, la saliva sau la urina lor.

–    ţineţi animalele de companie afară cât mai mult posibil sau lăsaţi-le să stea doar într-o singură cameră, de preferat una fără covor;

–    nu lăsaţi animale de companie să stea în dormitoare;

–    spălaţi animalele de companie cel puțin o dată la două săptămâni;

–    periaţi câinii afară.

Sporii de mucegai

Mucegaiul se poate dezvolta pe orice lucru care se descompune. Mucegaiul în sine nu este un alergen, dar sporii lui sunt. Sporii sunt eliberaţi atunci când există o creștere bruscă de temperatură într-un mediu umed.

Iată câteva moduri în care puteți preveni sporii de mucegai:

–    Păstrați casa bine ventilată.

–    Când faceţi duș sau când gătiți, ţineţi ușile închise pentru a împiedica răspândirea aerului umed.

–    Nu uscaţi hainele în casă, nu băgaţi haine umede în dulap.

Alergiile alimentare

Prin lege, producătorii de produse alimentare trebuie să eticheteze în mod clar orice alimente care ar putea provoca o reacție alergică, cum ar fi ţelina, cerealele, crustaceele, ouăle, peștele, laptele, muștarul, nucile, seminţele de susan, soia și dioxidel de sulf.

Multe persoane au o reacție alergică în timp ce mănâncă la un restaurant. Puteți evita acest lucru dacă:

–    nu vă bazaţi doar pe descrierea meniului (amintiți-vă că multe sosuri sau dressinguri ar putea conține alergeni);

–    comunicaţi în mod clar cu personalul și le cereţi sfatul.

Polenul

Cei mai mulți oameni sunt afectaţi în timpul primăverii, deoarece atunci polenizează cei mai mulți copaci și plante. Pentru a evita expunerea la polen:

–    purtați ochelari de soare curbaţi, pentru a vă proteja ochii de polen;

–    închideţi ușile și ferestrele dimineaţa și seara, pentru că există mai mult polen în aer;

–    spălaţi-vă pe păr și schimbaţi-vă hainele după ce veniţi de afară;

–    evitați zone ierboase, cum ar fi parcurile și terenurile;

–    dacă aveți gazon, rugaţi pe cineva să-l taie pentru dvs.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)

, , , , , , , , , , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *