Informatii si sfaturi utile pentru sanatate si nutritie

Acromegalia

Beautiful woman with flowersAcromegalie este o afecțiune în care organismul produce prea mult hormon de creștere, ceea ce duce la creșterea excesivă a ţesuturilor de-a lungul timpului.

Caracteristicile tipice ale acromegaliei includ:

– mâini și picioare anormal de mari

– trăsături faciale proeminente şi mari

– o limbă mare

– o înălțime anormal de mare (dacă se produce înainte de pubertate)

Acromegalia afectează aproximativ 6 din 100.000 de adulți. Problema este extrem de rară în copilărie.

Ce rol are hormonul de creştere?

Hormonul de creștere este produs și eliberat de glanda pituitară, o glandă cât un bob de mazăre, situată chiar sub creier.

Când hormonul de creștere este eliberat în sânge, el stimulează ficatul să producă un alt hormon, asemănător insulinei (IGF-1), care determină o creștere a masei musculare, a masei osoase și a cartilajelor în întregul corp.

Acest proces este esenţial pentru creşterea şi repararea ţesuturilor.

Ce se întâmplă la persoanele cu acromegalie?

Acromegalia este cauzată de producția excesivă de hormon de creștere, după ce scheletul și organele s-au oprit din creştere. Dacă acromegalia apare înainte de pubertate, ea va determina persoana să crească până la o înălţime foarte mare şi este numită gigantism.

Aceasta este cauzată, de obicei, de o tumoare benignă pe creier, numită adenom .

Adenomul este rareori transmis ereditar – se dezvoltă de obicei spontan, ca urmare a unei modificări genetice într-o celulă a glandei pituitare. Această schimbare genetică declanşează un semnal care spune celulelor din glanda pituitară să se dividă şi să secrete hormon de creştere.

Tumoarea poate creşte chiar mai mult de 1 cm în mărime și poate comprima ţesutul normal din jurul glandei pituitare, ceea ce poate afecta, în continuare, producţia de hormoni (cum ar fi hormonii tiroidieni eliberați de la glanda tiroidă).

Care sunt semnele şi simptomele acromegaliei?

Acromegalia provoacă de obicei:

– dureri articulare

– mâini și picioare mari

– sindromul de tunel carpian (compresia nervului din încheietura mâinii, provocând o senzație de amorțeală și slăbiciune în mâini)

– piele groasă, aspră şi uleioasă

– pete pe piele

– nas şi buze mari

– limbă și frunte în afară

– dinți cu spaţii mari între ei

– îngroşarea vocii, din cauza sinusurilor și corzilor vocale mărite

– apnee de somn (pauze de respirație în timpul somnului din cauza obstrucției căilor respiratorii)

– transpirație excesivă și miros neplăcut

– oboseală și slăbiciune

– dureri de cap

– vedere slăbită

– pierderea apetitului sexual

– cicluri menstruale anormale (la femei)

– impotenţă (la bărbaţi)

– înălţime excesivă (dacă se produce înainte de pubertate)

Câteva dintre simptomele de mai sus vor fi cauzate de tumoarea care apasă pe ţesuturile din jur – de exemplu, durerile de cap și problemele de vedere pot apărea dacă tumoarea striveşte nervii din apropiere.

Aceste simptome pot apărea la orice vârstă, dar se dezvoltă lent și, de multe ori, nu sunt observate până la vârsta de 30 de ani. Aceste simptome sunt, de asemenea, foarte non-specifice, aşa că s-ar putea ca afecţiunea sa nu fie diagnosticată decât după câțiva ani de la apariţia simptomelor.

Ce trebuie să facem?

Dacă credeți că aveți acromegalie, consultaţi-vă medicul de familie imediat. Acromegalia poate fi tratată cu succes, de obicei, printr-o operație pe creier și cu medicamente, dar diagnosticul și tratamentul timpuriu este important pentru a preveni înrăutățirea simptomelor și pentru a reduce șansa de a dezvolta complicații.

Care sunt complicaţiile?

Dacă acromegalia este lăsată netratată, puteţi risca să dezvoltaţi următoarele probleme de sănătate:

– diabet de tip 2

– hipertensiune arterială

– boli cardiovasculare

– artrită, ca urmare a creşterii oaselor şi cartilajului

– polipi intestinali, care se pot transforma în cancer de colon dacă nu sunt trataţi.

Cum este diagnosticată acromegalia?

Analize de sânge

Dacă medicul suspectează că aveţi acromegalie, luând în considerare simptomele, el vă va cere să vă faceri analize de sânge pentru a măsura nivelul de hormon de creștere și nivelul de factorul de creştere 1 (IGF-1).

Nivelurile de hormon de creştere variază în mod natural de la minut la minut, pentru că este eliberat de glanda pituitară în jeturi. Prin urmare, pentru a diagnostica cu precizie acromegalia, hormonul de creștere trebuie să fie măsurat în condiții care suprimă în mod normal secreţia de hormon de creștere.

Medicul dumneavoastră va folosi, probabil, testul de toleranţă la glucoză, pentru că eliberarea de hormon de creştere este suprimată în mod normal de prezența glucozei în sânge. Consumul de soluții cu glucoză nu va suprima nivelurile de hormon de creștere la persoanele cu acromegalie.

Medicul dumneavoastră vă va măsura şi nivelul de IGF-1, care ar trebui să crească cu nivelul de hormon de creştere. Nivelurile crescute de IGF-1 indică aproape întotdeauna acromegalie.

Scanări

Apoi vi se va face o scanare RMN la creier pentru a localiza și pentru a stabili dimensiunea tumorii glandei pituitare care provoacă acromegalia. O scanare CT va fi făcut dacă, pentru un motiv sau altul, nu vi se poate face o scanare RMN.

Se poate face o ecocardiogramă (o scanare care produce imagini în mișcare cu interiorul inimii) pentru a vedea dacă aveţi o inimă mărită sau valve cardiace neetanșe.

Cum se tratează?

Tratamentul are ca scop:

– reducerea excesului de hormon de creștere până la niveluri normale

– diminuarea presiunii care este exercitată de tumoarea de pe structurile din jur

– tratarea oricăror deficiențe hormonale

– ameliorarea simptomelor de acromegalie

Acest lucru se face, de obicei, prin îndepărtarea chirurgicală a tumorii şi cu medicamente.

Dacă este lăsată netratată, acromegalia poate duce la boli grave și chiar la moarte, pentru că simptomele se vor înrăutăţi, iar riscul de hipertensiune arterială, diabet zaharat şi boli cardiovasculare ar crește.

Chirurgie

Probabil veți avea nevoie şi de intervenţii chirurgicale pentru a elimina adenomul din glanda pituitară. Aceasta corectează, de obicei, excesul de hormon de creștere la majoritatea pacienților, deși, uneori, tumoarea este prea mare pentru a fi eliminată complet.

Sub un anestezic general, chirurgul va face o incizie prin nas sau în interiorul buzei superioare pentru a accesa glanda. Scoaterea tumorii ameliorează prompt presiunea asupra structurilor din jur și duce la o scădere rapidă a nivelurilor de hormon de creștere.

Chirurgia pituitara este un tratament de succes, de obicei, dacă tumoarea nu este prea mare. Aspectul facial şi umflarea ţesuturilor moi se îmbunătățesc în termen de câteva zile.

Posibilele complicații ale chirurgiei includ deteriorarea părților sănătoase ale glandei pituitare, scurgeri de lichid cefalorahidian (care înconjoară şi protejează creierul) şi meningita, deși acest lucru este rar. Chirurgul va discuta aceste riscuri cu dvs. și vă va răspunde la orice întrebări.

Medicamente

Următoarele medicamente pot fi folosite înainte sau după o intervenție chirurgicală sau atunci când o intervenție chirurgicală nu este posibilă:

– Bromocriptina sau cabergolina, care suprima producţia de hormoni de creștere. Ele funcționează doar la un număr mic de pacienți.

– Octreotid sau lanreotid, care controlează eliberarea hormonilor de creştere şi provoacă reducerea tumorii în dimensiune, la 30-40% din oameni. Ele sunt administrate, în general, printr-o injecție în mușchi sau sub piele, o dată pe lună. Studiile au arătat că sunt sigure şi eficiente pentru tratamentul pe termen lung.

– Pegvisomant, administrat o dată pe zi prin injectare – acesta blochează direct efectele hormonului de creştere şi poate ameliora simptomele. Acesta scade nivelul de IGF-1, dar nu şi nivelurile de hormoni de creştere.

Radioterapia

Dacă nu este posibilă o intervenție chirurgicală, vi se poate oferi radioterapie. Cu toate acestea, reducerea nivelului de hormon de creștere, după radiație, este foarte lentă.

Veți primi fie:

– Radiaţii convenţionale – în care tumoarea este localizată cu fascicule externe. Această procedură poate deteriora glanda pituitară din apropiere şi ţesutul cerebral, aşa că se dau doze mici de radiaţii în decurs de patru până la şase săptămâni, oferindu-i timp ţesut lui normal să se vindece între tratamente.

– Radiochirurgie stereotactică – procedura permite unui fascicul puternic să fie îndreptat înspre tumoare. Capul vă va fi fixat într-un cadru de metal, ca să nu-l mişcaţi, iar procedura se poate face într-o singură sesiune.

Din păcate, radioterapia va provoca o scădere treptată în producţia de alţi hormoni din glanda pituitară, așa că va trebui să urmaţi o terapie de substituţie hormonală pentru tot restul vieţii. Există şi riscul de a vă fi afectată fertilitatea. Vorbiți cu medicul dumneavoastră despre aceste riscuri.

Ecranare pentru cancerul de colon

Acromegalia creşte riscul de cancer de colon, de aceea este foarte recomandat să aveți ecranări colonoscopice periodice, de la vârsta de 40 de ani.

Perspectivă

Cele mai multe persoane cu acromegalie pot fi tratate cu succes. Operația pe creier va readuce nivelul de hormoni la normal, mai ales dacă tumoarea este mai mică de 1 cm în diametru.

În cazul tumorilor mai mari, chirurgia va îmbunătăți nivelul de hormoni, dar acesta nu va reveni la normal dacă nu luați şi medicamente.

După tratament, veți avea nevoie de vizite de control la specialistul dvs. pentru tot restul vieţii. Acestea vor fi folosite pentru a monitoriza funcția hipofiză, pentru a verifica dacă urmaţi un tratament corect de substituție hormonală, precum și pentru a se asigura că acromegalia nu se va întoarce.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)

, , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *