Informatii si sfaturi utile pentru sanatate si nutritie

Gastroenterita

GastroenteritaGastroenterita este o infecţie a stomacului și a intestinului gros.

Cele mai frecvente simptome sunt vărsăturile și episoadele repetate de diaree (trei sau mai multe episoade, în decurs de 24 de ore).

Care sunt cauzele gastroenteritei la adulţi?

În Anglia, cele mai comune cauze ale gastroenteritei la adulţi sunt: virusul norovirus şi intoxicațiile alimentare.

Infecția interferează cu una dintre funcțiile principale ale intestinelor: absorbția apei din intestine. Din acest motiv, cel mai comun simptom al gastroenteritei este diareea apoasă și, tot din acest motiv, deshidratarea (lipsa de apă în organism) este o complicație foarte des întâlnită.

Cum este răspândită gastroenterita?

Cele mai multe tipuri de gastroenterită sunt extrem de contagioase. Afecţiunea este răspândită, în principal, atunci când bacteriile, care se găsesc în fecale, ajung în contact cu gura.

Bacteriile pot ajunge în contact cu gura datorită unei igiene precare. De exemplu, dacă cineva nu se spală pe mâini după ce a mers la toaletă, orice viruși sau bacterii de pe mâinile lor vor fi transferate la tot ceea ce atinge, cum ar fi: la un pahar, la ustensilele de bucătărie sau la alimente.

Dacă veţi atinge obiectul contaminat și apoi vă atingeți faţa, sau dacă mâncaţi alimente contaminate, vă puteţi infecta cu un virus sau cu o bacterie. Odată infectat, veţi avea simptome de gastroenterită, cum ar fi: vărsături și diaree.

Dacă aveți gastroenterită, nu ar trebui să vă întoarceţi la locul de muncă, decât la 48 de ore după excretarea unui scaun normal (solid).

Când trebuie să mergem la medicul de familie?

În cele mai multe cazuri, gastroenterita nu necesită diagnosticare, deoarece simptomele dumneavoastră ar trebui să se îmbunătățească fără tratament.

Dacă simptomele sunt severe sau persistă, medicul vă poate lua o mostră de scaun, pentru a fi verificată pentru bacterii sau paraziţi specifici. În cazul în care o bacterie sau un parazit este identificat, medicul vă va prescrie medicația adecvată.

În unele cazuri, se pot face analize de sânge și de urină pentru a exclude alte afecţiuni, mai ales dacă vă simţiţi foarte rău sau dacă simptomele durează mai mult decât de obicei.

Care este tratamentul pentru gastroenterită

Majoritatea persoanelor cu gastroenterită au doar simptome uşoare, iar infecţia trece după câteva zile, fără a fi nevoie de tratament.

Cu toate acestea, este posibil să aveți nevoie de tratament la spital dacă simptomele sunt severe sau dacă sunteţi vulnerabili din cauza vârstei sau din cauza altei boli. Acest lucru se datorează faptului că diareea poate cauza o deshidratare rapidă, care, dacă este severă, poate fi fatală.

Din cauza pericolelor de deshidratare este foarte important să se înlocuiască fluidele pierdute prin vărsături și diaree. Ar trebui să beţi cel puţin 2 litri de apă pe zi, plus 200 ml de apă (o treime de halbă) după fiecare episod de diaree.

Persoanele care sunt deosebit de vulnerabile la efectele deshidratării, cum ar fi persoanele în vârstă sau cele cu încă o afecţiune, pot folosi o soluție de rehidratare orală.

În cazurile severe de gastroenterită, medicamentele antidiareice sau antiemetice pot fi recomandate.

Prevenirea gastroenteritei

Deoarece gastroenterita este foarte infecțioasă, este important să luaţi măsuri pentru a preveni răspândirea lor la alte persoane. Măsurile includ:

– să vă spălaţi pe mâini după ce mergeţi la toaletă şi înainte de a mânca sau de a prepara alimente;

– să spălaţi closetul cu dezinfectant, inclusiv mânerul și scaunul, după fiecare episod de vărsături sau diaree;

– să nu folosiţi prosoape, șervețele, tacâmuri și alte ustensile împreună cu alți membri ai familiei;

– să nu vă întoarceţi la muncă până după 48 de ore de la ultimul episod de vărsături sau diaree.

Simptomele gastroenteritei

Simptomele gastroenteriteiSimptomele gastroenteritei virale încep, de obicei, la 24-48 de ore după infectare. Acest timp este numit perioadă de incubație.

Perioada de incubaţie pentru gastroenterita bacteriană poate varia de la 12 ore la 5 zile, în funcție de bacteriile responsabile.

Episoadele repetate de diaree sunt cel mai frecvent simptom al gastroenteritei. Scaunele moi şi apoase sunt eliminate, de obicei, de trei ori, sau de mai multe ori, în decurs de 24 de ore. Scaunele pot conține urme de sânge și mucus.

Alte simptome de gastroenterită includ:

– vărsături

– greață

– crampe abdominale

– dureri de cap

– o temperatură ridicată (febră) de 38-39 C

Deshidratarea

Deshidratarea apare atunci când corpul dvs. pierde prea mult lichid. Este o complicație foarte gravă, care poate apărea dacă lichidul pierdut prin vărsături și diaree nu este înlocuit.

Persoanele în vârstă sunt în mod deosebit expuse riscului de deshidratare, care, dacă nu este tratată, poate fi fatală.

De aceea, ar trebui să fiţi conștienți de simptomele care pot sugera că dvs. sau cineva apropiat devine deshidratat.

Simptomele deshidratării includ:

– oboseală

– apatie (lipsă de emoţie sau entuziasm)

– amețeală

– greață

– dureri de cap

– crampe musculare

– gură uscată

– ochi înfundaţi în orbite

– urină puțină sau deloc

– bătăi de inimă rapide

Când să cerem sfaturi medicului?

În cele mai multe cazuri, tratamentul medical nu este necesar pentru gastroenterită, deoarece, de obicei, simptomele trec după un anumit număr de zile (de obicei după două-trei zile pentru gastroenterita virale şi după patru până la șapte zile pentru gastroenterita bacteriană).

Cu toate acestea, tratamentul medical poate fi necesar în anumite circumstanțe. Contactaţi-vă medicul de familie dacă aveți oricare dintre următoarele simptome:

– vărsături, care durează mai mult de două zile

– incapacitatea de a reţine lichide pentru mai mult de o zi

– diaree, care durează mai mult de trei zile

– sânge în vomă sau în scaun

– crize convulsive (epilepsie)

– schimbări în starea mentală, cum ar fi confuzie

– vedere dublă

– vorbire neclară

– semne de deshidratare, cum ar fi: o gură uscată, ochi înfundaţi în orbite şi o incapacitate de a urina.

Consultaţi-vă medicul dacă simptomele nu încep să se îmbunătățească după trei zile sau dacă credeți că ați fost infectat când aţi fost într-o ţară cu un standard redus de igienă a apei.

Locuri cu niveluri scăzute de igienă a apei:

– Africa sub-sahariană (toate țările la sud de deșertul Sahara)

– Ţările din Asia de Sud, cum ar fi India, Bangladesh și Pakistan

– America Centrală și America de Sud

Contactaţi-vă medicul de familie şi dacă aveți orice factori de risc care cresc riscul de a dezvolta o complicaţie gravă, cum ar fi:

– dacă aveţi peste 65 de ani

– dacă sunteţi însărcinată

– dacă aveţi boala Crohn sau colită ulceroasă

– dacă aveţi un sistem imunitar slăbit din cauza altei afecţiuni, cum ar fi HIV, sau dacă urmaţi un tratament, cum ar fi chimioterapia.

Cauzele gastroenteritei

Gastroenterita este o infecţie a stomacului și a intestinului gros. Infecția interferează cu absorbţia apei din conținutul intestinelor (una din funcțiile principale ale intestinelor).

Din acest motiv, cel mai comun simptom al gastroenteritei este diareea apoasă și, tot din acest motiv, deshidratarea este o complicaţie gravă.

În Anglia, cele mai comune cauze de gastroenterită la adulţi sunt: o infecţie cu virusul norovirus şi intoxicaţia alimentară bacteriană.

Norovirus

Norovirus este cea mai frecventă cauză de gastroenterită virală la adulți. Infecțiile cu norovirus tind să fie mai răspândite în timpul lunilor de iarnă, dar pot apărea în orice moment al anului.

Focarele cu norovirus apar deseori în mediile închise, cum ar fi: în spitale, în case de îngrijire, în şcoli şi în nave de croazieră. Acest lucru se datorează faptului că boala se răspândește foarte ușor de la o persoană la alta, iar virusul poate supravieţui timp de mai multe zile într-o zonă contaminată.

Norovirusul poate fi răspândit prin intrarea în contact cu o persoană infectată, cu suprafețe sau obiecte contaminate sau prin consumul de alimente sau băuturi contaminate.

Există multe tipuri diferite de norovirus şi vă puteţi infecta cu norovirus de mai multe ori. Acest lucru se datorează faptului că imunitatea la virus durează doar 14 săptămâni.

Intoxicația alimentară

Cele mai multe cazuri de gastroenterită bacteriană sunt cauzate de intoxicații alimentare. Şi unele cazuri de gastroenterită virală pot fi cauzate de intoxicații alimentare.

Alimentele pot fi contaminate cu un virus dacă sunt manipulate de către o persoană cu o infecţie virală. Contaminarea se poate produce în orice etapă a procesului de producție, de prelucrare sau de preparare a alimentelor.

De exemplu, intoxicația alimentară poate fi cauzată:

– dacă nu gătiţi mâncarea la temperatura corespunzătoare

– dacă nu refrigerarăţi alimentele la temperatura corectă

– dacă cineva care nu s-a spălat pe mâini manipulează produse alimentare

– de consumul de alimente expirate

– de contaminare încrucișată

Contaminarea încrucișată

Contaminarea încrucișată este o cauză de toxiinfecţie alimentară, care este adesea trecută cu vederea. Ea apare atunci când bacteriile nocive sunt răspândite între alimente, suprafețe și echipamente.

De exemplu, dacă pregătiţi carne de pui crudă pe un tocător şi nu-l spălaţi înainte de a prepara alimente care nu vor fi gătite (spre exemplu: salate), bacteriile dăunătoare de pe tocător ajung pe alimente.

Contaminarea încrucișată poate să apară şi dacă vă stocați carnea crudă deasupra alimentelor „gata de consum”. Sucurile din carne pot curge pe alimente și le contaminează.

Cele mai frecvente tipuri de bacterii, care sunt asociate cu gastroenterita, sunt:

– Campylobacter – o bacterie găsită în carnea crudă, în carnea de pasăre, în laptele nepasteurizat și în apă netratată;

– Salmonella – o bacterie găsită în carnea crudă, în carnea de pasăre, în ouă și în laptele nepasteurizat;

– Escherichia coli (E. coli) – o bacterie găsită în carnea de vită insuficient preparată și în laptele nepasteurizat.

Diareea călătorului

„Diareea călătorului” se referă la gastroenterita care se dezvoltă după ce aţi călătorit în străinătate. Ea poate fi cauzată de o serie de bacterii sau paraziţi diferiţi, cum ar fi:

– Bacteria Shigella sau parazitul Entamoeba – acestea două sunt răspândite din cauza unei igiene precare și provoacă un tip de diaree numit dizenterie.

– Cryptosporidium – un parazit care se găseşte în sol, în alimente şi în apa care au fost contaminate cu fecale umane sau animale;

– Giardia intestinalis – un parazit găsit în apa care a fost contaminată cu fecale umane sau animale (infecțiile cauzate de acest parazit sunt cunoscute ca giardiază).

Tratarea gastroenteritei

Cele mai multe cazuri de gastroenterită nu necesită tratament și simptomele se vor ameliora după câteva zile. Medicamentaţia poate fi necesară în cazurile severe.

Auto-tratare Gastroenterita

Dacă aveți gastroenterită, este foarte important să înlocuiţi orice lichide pe care corpul dvs. le pierde prin vărsături și diaree. Beţi cel puţin 2 litri de apă pe zi, plus 200 ml (o treime de halbă) de apă de fiecare dată când aveţi diaree.

Sărurile pentru rehidratare orală sunt recomandate pentru persoanele care sunt vulnerabile la efectele deshidratării, cum ar fi: persoanele în vârstă sau cele cu o altă afecţiune existentă.

Sărurile pentru rehidratare orală sunt disponibile în farmacii. Ele ajută la înlocuirea sării, glucozei și a altor minerale importante pe care corpul dvs. le pierde în timpul deshidratării.

Unele tipuri de săruri pentru rehidratare orală pot să nu fie potrivite, dacă aveți o afecțiune renală. Farmacistul sau medicul de familie va fi în măsură să vă dea mai multe sfaturi cu privire la acest lucru.

Încercați să menţineţi o dietă normală şi sănătoasă. Evitaţi consumul de alimente care sunt bogate în grăsimi şi zahăr, deoarece acestea v-ar putea înrăutăţi simptomele. Veți putea tolera alimentele ușoare şi simple mai bine decât alimentele condimentate sau bogate în grăsimi.

Ar fi mai bine să mâncaţi șase mese ușoare pe zi, în loc de trei mese mari.

Cand sa cerem sfatul medicului in cazul GastroenteritaMedicație Gastroenterita

Gastroenterita nu necesită tratament medicamentos, de obicei, decât dacă simptomele sunt severe. Medicamentele folosite pentru a trata simptomele de gastroenterită sunt prezentate mai jos.

Medicamente antidiareice

Medicamentele antidiareice sunt folosite pentru a trata simptomele de diaree. Loperamida este un medicament antidiareic folosit pe scară largă pentru tratarea gastroenteritei.

Loperamida încetinește circulația conținutului intestinal și poate crește şi absorbția apei din intestin.

Constipația și amețelile sunt două efecte adverse frecvente ale loperamidei. Reacțiile adverse mai rare includ:

– crampe

– somnolență

– erupții cutanate

– balonare

Loperamida nu este potrivită pentru persoanele cu colită (inflamaţie a colonului) sau pentru femeile gravide. Cu toate acestea, medicamentul poate fi folosit în condiții de siguranță de femeile care alăptează.

Loperamida, sau orice alt medicament antidiareic, nu ar trebui luată dacă aveți o temperatură de 38C sau mai mare, sau dacă aveți sânge sau mucus în fecale. În aceste cazuri, medicamentele v-ar putea înrăutăţi simptomele.

Medicamentele antidiareice nu trebuie folosite de către copii sub 12 ani, decât sub supravegherea medicului de familie.

Medicamentele antiemetice

Medicamentele antiemetice sunt folosite pentru a ajuta la prevenirea sau la reducerea vărsăturilor.

Medicamentele antiemetice comune includ: stemetil (proclorperazina) şi metoclopramid (care poate fi administrat prin injectare direct în muşchi).

Metoclopramida ajută la relaxarea muşchilor în timpul vărsăturilor, în timp ce accelerează absorbția sistemului digestiv de fluide și de produse alimentare.

Antibioticele

De obicei, antibioticele nu sunt recomandate pentru tratarea gastroenteritei, deoarece:

– cele mai multe cazuri de gastroenterită sunt cauzate de viruși;

– chiar dacă gastroenterita este cauzată de bacterii, studiile arată că antibioticele, de multe ori, nu sunt mai eficiente decât, pur şi simplu, a aștepta să treacă simptomele, și pot provoca efecte secundare neplăcute.

– de fiecare dacă când antibioticele sunt folosite pentru a trata bolile uşoare, ele devin mai puţin eficiente în tratarea unor afecţiuni mai grave.

Cu toate acestea, antibioticele pot fi recomandate dacă aveți gastroenterită deosebit de gravă și dacă o bacterie specifică a fost identificată ca fiind cauza.

Antibioticele pot fi recomandate şi dacă aveți un factor de risc care vă face mai vulnerabil la infecţii, cum ar fi un sistem imunitar slăbit.

Efectele secundare ale antibioticelor folosite pentru gastroenterită includ:

– greață

– vărsături

– diaree

– dureri de stomac

– erupții cutanate

Tratament la spital

Tratarea în spital poate fi necesară pentru persoanele cu deshidratare gravă, cauzată de gastroenterită. De obicei, oamenii sunt trimişi la spital atunci când:

– episoadele repetate de vărsături vă împiedică să reţineţi orice lichide

– aveți simptome care sugerează deshidratare severă.

În spital vi se va administra lichide şi nutrienţi intravenos (direct într-o venă).

Prevenirea gastroenteritei

Deoarece gastroenterita este foarte infecțioasă, este important să luaţi măsuri pentru a preveni răspândirea ei la alte persoane.

Controlul infecției

Pentru a preveni răspândirea infecţiei:

– Spălați-vă bine pe mâini după ce mergeţi la toaletă și înainte de a mânca sau prepara mâncare.

– Spălaţi closetul cu dezinfectant, inclusiv scaunul și mânerul, după fiecare episod de vărsături sau diaree.

– Nu împărţiţi prosoapele, șervețelele, tacâmurile și alte ustensile de uz casnic cu alţi membrii de familie.

– Nu vă întoarceţi la locul de muncă mai devreme de 48 ore de la ultimul episod de vărsături sau diaree.

Igiena alimentelor

Person Washing Hands with Soap in WashbasinPăstrarea produselor alimentare în condiţii de curăţenie vă va ajuta să evitaţi gastroenterita provocată de intoxicaţiile alimentare. Ar trebui:

– Să vă spălaţi des pe mâini şi să spălaţi suprafețele și ustensilele cu apă caldă şi detergent.

– Să nu depozitați alimentele crude și alimentele gătite împreună.

– Să vă asigurați că produsele alimentare sunt corect refrigerate.

– Să gătiţi mâncarea bine.

– Să nu mâncaţi alimente expirate.

Diareea călătorului

Dacă plecaţi într-o țară în care standardele de igienă publică sunt mici și există un risc de contaminare a apei, cum este cazul în multe țări africane sau asiatice, evitați următoarele produse alimentare și băuturi:

– apa de la robinet

– sucurile de fructe (dacă sunt vândute pe stradă)

– îngheţata sau cuburile de gheață

– crustaceele

– ouăle

– salatele

– carnea crudă sau insuficient preparată

– fructele descojite

– maioneza

– sosurile

Alimentele și băuturile care, de obicei, pot fi consumate în condiții de siguranță sunt:

– apa îmbuteliată, produsă şi sigilată de către un producător internațional recunoscut

– mâncarea gătită, cum ar fi supa

– conservele sau produsele alimentare în ambalaje sigilate

– pâinea proaspătă

– fructele nedescojite

– ceaiul sau cafeaua

– alcoolul

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)

, , , , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *