Informatii si sfaturi utile pentru sanatate si nutritie

Intoxicația alimentară

Intoxicația alimentarăIntoxicația alimentară este o boală cauzată de consumul de alimente contaminate. Majoritatea oamenilor se vor face bine fără tratament.

În cele mai multe cazuri, produsele alimentare care cauzează boala au fost contaminate cu bacterii, cum ar fi salmonela sau E. Coli, sau cu un virus, cum ar fi norovirus.

Simptomele intoxicației alimentară încep, de obicei, la o zi sau la trei zile după consumul alimentelor contaminate. Acestea includ:

– senzație de rău

– vărsături

– diaree

– crampe abdominale

Alimentele care sunt deosebit de vulnerabile la contaminare, dacă nu sunt depozitate sau gătite în mod corespunzător, includ:

– carnea crudă

– alimentele „gata făcute”, cum ar fi feliile de carne gătită, pateurile, brânzeturile moi și sanvişurile preambalate

– produsele lactate şi ouăle

Cât de dese sunt intoxicațiile alimentare?

Pe parcursul anului 2010, au existat aproape 84 560 de cazuri de intoxicații alimentare în Anglia și în Țara Galilor. Cu toate acestea, cifra reală poate fi mult mai mare, deoarece multe persoane cu simptome uşoare nu au raportat intoxicaţia.

Majoritatea oamenilor care suferă de intoxicație alimentară se vor face mai bine fără tratament. Între timp, vă puteţi ameliora simptomele de intoxicație alimentară prin:

– a bea multe lichide

– a mânca alimente uşor digerabile, cum ar fi pâinea prăjită, până când vă simțiți mai bine

– odihnă.

Ocazional, intoxicațiile alimentare pot avea efecte mai grave asupra sănătății unei persoane, în special dacă persoana este vulnerabilă la efectele unei infecții. De exemplu, dacă aveţi peste 65 de ani sau dacă aveţi o afecţiune care slăbeşte sistemul imunitar, cum ar fi HIV sau cancer, şansele dvs. de îmbolnăvire şi de a dezvolta simptome mai grave sunt mai mari.

Semnele că puteţi avea un caz mai grav de intoxicație alimentară, care necesită atenție medicală, includ:

– vărsături care durează mai mult de două zile

– diaree care durează mai mult de trei zile sau care este sângeroasă

– febră.

Simptome intoxicație alimentarăSimptome intoxicație alimentară

Simptomele de intoxicație alimentară se dezvoltă, de obicei, după 1-3 zile.

Cu toate acestea, în funcție de tipul de intoxicație alimentară, simptomele se pot dezvolta la o oră sau la câteva săptămâni după consumul de alimente contaminate.

Cele mai frecvente simptome sunt:

– greață

– vărsături

– diaree

Alte simptome de intoxicație alimentară:

– crampe abdominale

– durere abdominală

– pierderea poftei de mâncare

– o temperatură ridicată, de 38 de grade sau mai mare

– dureri musculare

– frisoane

Când să cerem sfatul medicului?

Cele mai multe cazuri de intoxicații alimentare nu au nevoie de îngrijire medicală, dar contactaţi-vă medicul de familie dacă aveți oricare dintre următoarele simptome:

– vărsături care durează mai mult de două zile

– diaree care durează mai mult de trei zile

– sânge în vomă

– sânge în scaun

– crize convulsive (epilepsie)

– schimbări în starea mentală, cum ar fi confuzie

– vedere dublă

– vorbire neclară

– semne de deshidratare, cum ar fi: gură uscată și imposibilitatea de a urina

Cauzele intoxicației alimentare

Alimentele pot fi contaminate în orice stadiu de producție, prelucrare sau preparare.

De exemplu, intoxicația alimentară poate fi cauzată dacă:

– nu gătiţi bine alimentele (în special carnea de pasăre, carnea de porc, cârnații, hamburgerii și kebapul);

– nu stocaţi produsele alimentare, care trebuie să fie refrigerate, la temperaturi de -5 ° C

– cineva care este bolnav sau care are mâinile murdare atinge alimentele;

– mâncaţi alimente expirate;

– se produce o contaminare încrucișată;

Contaminarea încrucișată

Contaminarea încrucișată este o cauză de toxiinfecţie alimentară, care este adesea trecută cu vederea. Ea apare atunci când bacteriile nocive sunt răspândite între alimente, suprafețe și echipamente.

De exemplu, dacă pregătiţi carne de pui crudă pe un tocător şi nu-l spălaţi înainte de a prepara alimente care nu vor fi gătite (spre exemplu: salate), bacteriile dăunătoare de pe tocător ajung pe alimente.

Contaminarea încrucișată poate să apară şi dacă vă stocați carnea crudă deasupra alimentelor „gata de consum”. Sucurile din carne pot curge pe alimente și le contaminează.

Surse de contaminare intoxicatia alimentaraSurse de contaminare

Contaminarea alimentelor este cauzată, de obicei, de bacterii:

Campylobacter

Campylobacter este cea mai frecventă cauză de intoxicaţii alimentare cu bacterii în Anglia. Bacteria campylobacter este găsită, de obicei, în carnea crudă sau insuficient gătită (în special în carnea de pasăre), în laptele nepasteurizat şi în apa netratată.

Salmonella

Bacteria salmonella este găsită în carnea crudă şi în produsele lactate, cum ar fi laptele nepasteurizat.

Listeria

Listeria poate fi găsită în mai multe alimente refrigerate „gata de consum”:

– sanvişuri preambalate

– pateuri

– unturi

– brânzeturi moi, cum ar fi Brie, Camembert

– felii de carne gătită

– somon afumat

Escherichia coli (E. coli)

Escherichia coli, cunoscute şi sub numele de E. Coli, sunt bacterii găsite în sistemul digestiv al animalelor şi oamenilor. Cele mai multe tulpini sunt inofensive, dar unele tulpini pot provoca boli grave.

Cele mai multe cazuri de intoxicații alimentare cu E. Coli apar după consumul de carne de vită insuficient gătită (în special carnea tocată) sau după consumul de lapte nepasteurizat.

Virusuri

Virusul care provoacă cel mai frecvent boli gastrointestinale este norovirus. Acest virus este uşor de transmis de la o persoană la alta, prin alimente sau apă contaminată.

Persoanele infectate pot contamina produsele alimentare dacă nu se spală pe mâini în mod corespunzător, după ce vin de la toaletă.

Paraziții

În Anglia, intoxicația alimentară cu paraziți este rară. Aceasta este mult mai comună în ţările în curs de dezvoltare.

Toxoplasmoza este cauza cea mai probabilă a intoxicațiilor alimentare parazitare din Anglia. Aceasta este cauzată de un parazit care se găsește în sistemul digestiv al multor animale, în special al pisicilor.

Oamenii pot dezvolta toxoplasmoză prin consumarea cărnii contaminate şi gătite insuficient sau prin consumarea produselor alimentare contaminate cu materiile fecale ale pisicilor infectate.

Diagnosticarea intoxicației alimentare

Cele mai multe persoane cu intoxicație alimentară nu vor avea nevoie de o consultaţie medicală.

De obicei, trebuie să vă consultaţi medicul de familie pentru un diagnostic dacă:

– simptomele sunt severe și nu se ameliorează

– aveți simptome de deshidratare severă

– a existat un focar de intoxicații alimentare similare, asociate cu o posibilă sursă de contaminare.

Medicul de familie vă va întreba care sunt simptomele și cum credeți că ați intrat în contact cu produsele alimentare contaminate.

Medicul vă va face o analiză a sângelui pentru a verifica semne de infecţie. Vi se poate cere o probă de scaun pentru a fi testa de bacterii sau paraziţi.

Teste suplimentare sunt necesare numai dacă aveți simptome care sugerează că infecția s-a răspândit din sistemul digestiv în alte părți ale corpului, cum ar fi în sistemul nervos.

Tratarea intoxicaţiei alimentare

Hidratare in cazul intoxicatiei alimentareÎn cele mai multe cazuri de intoxicații alimentare, vă puteți ameliora simptomele dvs. la domiciliu, fără a fi nevoie să vedeţi un medic.

Cel mai important lucru este să vă asigurați că nu vă deshidrataţi, deoarece acest lucru va înrăutăţi situaţia şi vă va încetini timpul de recuperare.

Deshidratarea este un risc, deoarece pierdeţi lichid prin vărsături și diaree.

Încercaţi să beţi cel puțin doi litri de apă pe zi şi 200 ml de apă de fiecare dată când aveţi diaree.

Săruri pentru rehidratare orală

Dacă sunteţi mai vulnerabili la efectele deshidratării (de exemplu, dacă sunteți în vârstă sau dacă aveţi deja o afecţiune), se recomandă săruri pentru rehidratare orală.

Acestea sunt disponibile în farmacii şi ajută la înlocuirea sării, glucozei și a altor minerale importante pe care corpul dvs. le pierde prin deshidratare.

Dacă aveți o afecțiune renală, unele tipuri de săruri pentru rehidratare orală pot să nu fie potrivit pentru dumneavoastră. Întrebaţi-vă farmacistul sau medicul de familie care tip puteţi folosi.

În continuare vă prezentăm câteva modalități de a face față simptomelor și de a accelera timpul de recuperare:

– mâncaţi mese mici şi dese, în loc de trei mese mari pe zi;

– optaţi pentru alimente uşor de digerat, cum ar fi pâinea prăjită, biscuiţii, bananele şi orezul, până când vă simţiţi mai bine

– evitați alcoolul, țigările, alimentele picante, cofeina și acizii grași, deoarece aceştia vor face să vă simţiţi mai rău

– odihniţi-vă

Când să consult medicul?

Dacă sunt semne de deshidratare severă, cum ar fi imposibilitatea de a urina, mergeţi la medicul de familie. El vă poate trimite la spital, pentru a vi se da lichide şi nutrienţi intravenos (printr-un tub introdus direct într-o venă).

Vi se pot da antibiotice dacă testele arată că sursa de intoxicaţie alimentară este bacteriană şi dacă simptomele sunt severe sau durează mai mult de trei-patru zile.

De obicei se folosesc comprimate, dar este posibil să primiţi injecţii cu antibiotice dacă simptomele sunt deosebit de severe.

Prevenirea intoxicaţiei alimentare

Agenţia pentru Standarde Alimentare (FSA) spune că o modalitate utilă de a preveni intoxicaţia alimentară este prin:

– curățenie

– gătire

– refrigerare

– evitarea contaminării încrucișate

Curățenia

curatenia in intoxicatia alimentaraPuteți preveni răspândirea bacteriilor dăunătoare și a virușilor cu o igienă personală bună și prin a păstra suprafețele de lucru și ustensilele curate.

Spălați-vă mâinile des, cu apă caldă și săpun, în special:

– după ce aţi fost la toaletă

– după manipularea alimentelor crude

– înainte de prepararea hranei

– după atingerea coşurilor de gunoi

– după atingerea animalelor de companie

Amintiți-vă să NU:

– atingeţi alimentele atunci când aveţi probleme de stomac, cum ar fi diaree sau vărsături;

– atingeți alimentele dacă aveți răni și tăieturi (decât dacă sunt acoperite cu un pansament impermeabil);

Gătitul

Întotdeauna este important să gătiţi mâncarea bine, în special carnea de pasăre, carnea de porc, cârnații, carnea de hamburgeri și de kebap, deoarece acest lucru va ucide orice bacterie dăunătoare care ar putea fi prezentă, cum ar fi Listeria şi Salmonella.

Asigurați-vă că mâncarea este gătită bine și fierbinte în mijloc. Puteți verifica dacă carnea este gătită prin introducerea unui cuțit în partea cea mai groasă a cărnii: dacă sucurile care ies sunt clare și nu a mai rămas carne rozalie/roşie, ea este complet gătită. Unele cărnuri, cum ar fi antricotul de vită sau de miel, pot fi servite dacă sunt rozalii în mijloc, atât timp cât exteriorul a fost gătit în mod corespunzător.

Refrigerarea

Este important să se păstreze anumite alimente la temperatura corectă pentru a preveni creșterea și înmulţirea bacteriilor dăunătoare. Verificați întotdeauna eticheta de pe ambalaj.

Dacă mâncarea trebuie să fie refrigerată, setați frigiderul dumneavoastră între 0 și 5 °C (32 și 41 °F).

Dacă produsele alimentare care trebuie să fie refrigerate sunt lăsate la temperatura camerei, bacteriile pot creşte şi multiplica până la niveluri periculoase.

Resturile alimentare gătite trebuie răcite rapid, iar apoi puse în frigider sau în congelator. Dacă puneţi alimentele în recipiente mici, în cantități mai mici, se vor răci mai repede.

Contaminarea încrucișată

Contaminare încrucișată apare atunci când bacteriile sunt transferate de pe un aliment pe alt aliment. Contaminarea poate fi:

– directă, dacă un aliment atinge sau se scurge pe alt aliment

– indirectă, dacă bacteriile de pe mâinile, echipamente, ustensile sau de pe suprafețe de lucru sunt răspândite la produsele alimentare

Pentru a preveni contaminarea încrucișată:

– Spălați-vă întotdeauna pe mâini după manipularea alimentelor crude.

– Păstrați alimentele brute separat de cele gata de consum.

– Depozitați carnea crudă în containere sigilate, în partea de jos a frigiderului, astfel încât să nu curgă pe alte alimente.

– Folosiţi un blat diferit pentru alimentele crude şi pentru alimentele gata de servit sau spălați-l bine înainte de a pune un alt aliment pe el.

– Spălaţi cuțitele și alte ustensile după ce au fost folosite pe alimente crude.

– Nu spălați carnea crudă: orice bacterie dăunătoare va fi ucisă prin gătire, iar spălarea ar putea stropi bacterii dăunătoare prin bucătărie.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +1 (from 1 vote)
Intoxicația alimentară, 10.0 out of 10 based on 1 rating

, , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *