Cauzele cardiomiopatiei

Ce este cardiomiopatia?

Ce este cardiomiopatiaCardiomiopatia este o boală care schimbă structura țesutului muscular din inimă sau îl face mai slab, așa că nu mai poate pompa sânge în mod eficient.

Simptomele pot să apară brusc, cu pierderea cunoștinței, sau pot apărea semne de avertizare, cum ar fi durere în piept (angina pectorală), dispnee inexplicabilă sau bătăi rapide ale inimii (palpitații sau aritmii).

Cardiomiopatia poate fi:

- Primară – nu poate fi identificată nicio cauză specifică

- Secundară – pot fi identificate cauze, cum ar fi: hipertensiune arterială, boli ale valvelor inimii, boli ale arterelor sau defecte cardiace congenitale, precum și boli care afectează alte organe decât inima. Şi consumul de alcool, droguri şi medicamente poate provoca cardiomiopatie.

Există trei tipuri principale de cardiomiopatie:

- Cardiomiopatie hipertrofică – cea mai frecventă cauză de moarte subită la persoanele sub 30 de ani

- Cardiomiopatie dilatativă – cel mai frecvent tip de cardiomiopatie

- Cardiomiopatie restrictivă – cel mai puţin frecvent, apare de obicei la vârstnici

Simptomele cardiomiopatiei

Aceste simptome pot depinde de tipul de cardiomiopatie.

- Dificultăți de respirație

- Dureri în piept

- Palpitații

- Amețeală

- Colaps cu pierderea cunoștinței

- Oboseală şi lipsa generală de energie

- Formarea cheagurilor de sânge, cu embolie pulmonară sau accident vascular cerebral

- În cazurile cele mai severe, moarte subită

Cardiomiopatia hipertrofică

Mușchiul inimii se îngroaşă foarte mult (de multe ori asimetric), iar celulele musculare pot deveni dezorganizate fără niciun fel de declanșare evidentă. În cele mai multe cazuri, boala este ereditară şi este rezultată dintr-o anomalie genetică.

Într-o formă de cardiomiopatie hipertrofică, masă musculară a ventriculului stâng și peretele care-l desparte de partea dreaptă a inimii (sept) devine mai mare decât ar trebui să fie. Acest lucru duce la obstrucția fluxului de sânge spre inimă.

Cardiomiopatie dilatativă

Cardiomiopatia dilatativă este mai frecventă şi apare ca urmare a extinderii și întinderii a cavității inimii, ceea ce slăbeşte inima şi duce la o pompare necorespunzătoare.

Muşchiul inimii devine slab și prea flexibil, împiedicând-o să pompeze sânge în mod eficient în corp. Deoarece inima este întinsă sau dilatată, valvele nu se pot închide foarte bine și pot avea loc scurgeri. Cauza afecţiunii este necunoscută, de cele mai multe ori, dar poate fi cauzată de o infecţie cu un virus, de boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă, sau de consumul excesiv de alcool.

Simptomele comune sunt: palpitații, oboseală, umflarea gleznelor și angină pectorală.

Cardiomiopatie restrictivă

Cardiomiopatia restrictivă este forma cea mai puțin comună și apare atunci când miocardul este excesiv de rigid, ceea ce afectează umplerea ventriculelor cu sânge.

Cardiomiopatia aritmogenă a ventriculului drept

Într-o altă formă de cardiomiopatie, muşchiul inimii este înlocuit cu o cicatrice fibroasă şi ţesut gras. Acest lucru poate apărea după un atac de cord, în care mușchiul este deteriorat – ventriculul drept tinde să fie cel mai afectat.

 

 

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)

Posteaza comentariu