Publicat pe Lasă un comentariu

Cauzele anginei pectorale

Ce este angina pectorală?

tratament naturist angina pectoralăDurerile provocate de anghină apar atunci când muşchii inimii nu primesc suficient oxigen. Acest lucru este, de obicei, cauzat de boli coronariene, adică de îngustarea sau blocarea arterelor coronare care furnizează oxigen către inimă. Angina este un semn că suferiţi de boli cardiovasculare.

Dacă blocarea unei artere coronare progresează și devine completă, se pierde furnizarea cu sânge la o parte din muşchii inimii şi se poate provoca un atac de cord. Angina este un semn de avertizare că puteţi suferi de un atac de cord și trebuie să o luaţi în serios. Un pacient din 10 va suferi de un atac de cord la un an de la diagnosticarea cu angină pectorală.

Angina poate fi o problemă ocazională sau poate crește rapid în severitate şi durată până când se dezvoltă într-un atac de cord.

Simptomele anginei

Simptomele anginei includ:

– Dureri în piept, care pot începe ca un disconfort sau dureri vagi, de obicei, în centrul pieptului. Tipul de durere variază și poate fi descris ca o senzație de constricție, arsură, zdrobire, presiune sau greutate. Unii oameni simt o senzație de sufocare.

– Durerea se poate muta în gât, umăr, maxilar sau în brațul stâng.

– Durerea durează, de obicei, doar câteva minute și reacţionează rapid la tratament.

– Persoana poate simţi şi anxietate sau greață.

Cauzele anginei

Angina este comună – aproximativ 8% dintre bărbaţii şi 3% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani au suferit de anghină.

Cel mai adesea este cauzată de îngustarea arterelor care transportă oxigenul la muşchiul inimii, un proces numit ateroscleroză (uneori cunoscută şi sub numele de rigidizarea arterelor). Aceasta este o afecţiune comună în care se acumulează grăsime sau placi în arterele coronare. De obicei, simptomele nu se dezvoltă până când artera nu este blocată în proporţie de 50%.

Cei mai mulți oameni din țările dezvoltate vor avea o formă de ateroscleroză când ajung la vârsta mijlocie, dar unele condiții pot înrăutăţi boala, inclusiv:

– Un nivel ridicat de colesterol

– Fumatul

– Diabetul zaharat

– Hipertensiunea arterială

Alte afecţiuni pot interfera cu alimentarea cu sânge a muşchiului inimii, care poate duce la angină pectorală. Acestea includ:

– Ritm cardiac anormal – atunci când inima bate atât de repede, încât nu pompează sânge în mod eficient

– Bolile valvelor cardiace

– Anomaliile structurale ale arterelor coronare

– Anemie severă – unde numărul globulelor roşii este atât de mic, încât nu pot transporta suficient oxigen în țesuturi

Alți factori de risc pentru angina pectorală includ obezitatea și nivelurile ridicate de homocisteine sau alte substanțe chimice implicate în coagulare.

Într-o altă afecţiune, numită angina prinzmetal sau spasm coronarian, arterele coronare nu sunt blocate permanent, ci reduse intermitent de spasme. Aceasta se dezvoltă în primele ore ale dimineții și poate dura până la 30 de minute. Cei afectați pot suferi palpitaţii, bătăi neregulate ale inimii, migrene sau fenomenul Raynaud.

 

Evenimentele care pun presiune suplimentară pe inimă pot înrăutăţi angina pectorală:

– Febra

– Infecțiile și bolile grave

– Stresul emoțional

– O glandă tiroidă hiperactivă

– Efort extrem brusc

Cu toate acestea, angina poate apărea chiar şi când staţi în pat.

Teste pentru angina pectorală

Multe probleme pot fi confundate cu angina pectorală, în special indigestia sau reflux gastro-esofagian.

O electrocardiogramă (ECG) este esențială și poate arăta modificări tipice. Se pot face teste de sânge pentru a verifica cauzele, cum ar fi anemia, și pentru a căuta enzimele chimice (numite Troponinele) eliberate de inimă atunci când a avut loc un atac de cord.

Tratamentul anginei

Tratamentul anginei include:

– Consiliere asupra stilul de viață pentru a gestiona factorii de risc, cum ar fi pierderea în greutate, exerciţiile fizice, renunţarea la fumat şi o dietă sănătoasă.

– Tratament medical.

– Evaluarea și tratarea bolii coronariene, care include o varietate de tratamente medicamentoase pentru a ajuta la deschiderea arterelor.

Se poate recurge şi la tratamente mai invazive, precum o revascularizare coronariană.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *