Informatii si sfaturi utile pentru sanatate si nutritie

Un om in varsta nu este un om batran!

Varsta maxima care poate fi atinsa, respectiv durata vietii, depinde in functie de specie. In cazul oamenilor, conform rezultatelor unor studii de actualitate, varsta maxima poate ajunge la 120 de ani. Comparativ cu aceste date, durata medie de viata a populatiei din tarile europene este de aproximativ 70-75 de ani, dar in Romania este de 65 de ani pentru barbati si 73 pentru femei.

Conform statisticilor, in prezent, cea mai mare durata medie de viata se intalneste in Japonia: 75-80 de ani la barbati si 80-85 la femei. Intre cele doua date – durata de viata ce poate fi atinsa si durata medie actuala de viata – exista o diferenta foarte mare.  Daca durata probabila a vietii este atat de lunga, iar durata medie de viata a populatiei de pe glob este cu atatia ani mai scurta, inseamna ca noi, oamenii, undeva gresim!

Viata fiecarei fiinte tine de la fecundare pana la moarte si este un proces specific fiecarei specii. La cele mai multe specii, inceputul vietii individuale este marcat de nastere.

In cazul oamenilor, pana la aproximativ 25 de ani se poate constata o etapa de dezvoltare, crestere, dar maturizarea biologica programata genetic dureaza mai mult in cazul unor anumite organe. Caracteristica fundamentala unica a omului se dezvolta datorita socializarii multifactoriale si poate fi modelata pe parcursul intregii vieti. In aceste conditii, imbatranirea si batranetea nu sunt insotite intotdeauna de deprecierea personalitatii.

Se poate spune ca imbatranirea este un proces natural, dar aceasta nu presupune degradarea calitatii vietii! Un bun exemplu in acest sens este faptul ca, si in organismele care nu sunt batrane, unele celule si tesuturi imbatranesc si se descompun si, pe durata unui ciclu de sapte ani, intregul nostru organism „se transformã“.

Noi ramanem ceea ce suntem si, totusi, nu suntem ceea ce am fost cu sapte ani in urma. La o anumita varsta, celulele organelor noastre de reproducere (de inmultire) – a caror capacitate de diviziune este limitata – devin infertile (menopauza, in cazul femeilor). Insa functiile intelectuale se pot mentine pana la varste foarte inaintate. Aceasta inseamna ca inteligenta – care poate fi evaluata cu ajutorul IQ-ului – se poate dezvolta prin asa-numita experienta de viata (intelepciune), ce poate fi evaluata cu ajutorul EQ-ului.

Se presupune ca imbatranirea celulelor este cauzata de acumularea, de-a lungul vietii celulare, a unor „erori“ care nu au fost corectate.

In acest sens, un rol deosebit il are digestia necorespunzatoare, datorita deficientei de enzime, o cantitate insuficienta de antioxidanti si oligoelemente, precum si un circuit necorespunzator al bioinformatiilor.

Fiecare celula are un interval de viata bine stabilit si, in lipsa efectelor nocive ale mediului inconjurator, toate celulele ar putea atinge acest interval, adica ar putea completa ciclul biologic care le-a fost alocat.

In concluzie, putem afirma urmatoarele:

In imbatranirea celulelor, un rol important il au mutatiile spontane ale materialului genetic. In organismul uman, zilnic se produc mutatii in aproximativ 1 milion de celule; o parte semnificativa a acestora afecteaza gene functionale si cauzeaza asa-numita modificare riscanta dezavantajoasa.

Numarul mutatiilor (modificarilor) zilnice este marit de intregul arsenal al schimbarilor si efectelor nocive din mediul inconjurator, cum ar fi fumatul, alcoolul, chimicalele, razele ultraviolete (UV), radiatiile radioactive etc. In ciuda mecanismelor celulare autocorectoare, mutatiile se acumuleaza, ducand la lezarea functionarii celulei si, in final, la moartea acesteia.

Simptomele deteriorarii:

Restrangerea gradata a sistemelor vitale ale homeostaziei biochimice, urmata de distrugerea acestora (sistemul imunitar, sistemul neuroendocrin etc.).

Acumularea crescuta a reziduurilor, a substantelor provenite din descompuneri, a radicalilor liberi si a altor substante nocive.

Leziunile celulare datorate epuizarii sistemului de regenerare.

Defectarea sau erorile datorate sistemului de avertizare si de raspuns (functionarea semnalelor), precum si functionalitatii sistemului nervos.

Trebuie sa renuntam la ideea adanc inradacinata care asociaza imbatranirea cu neglijenta si degradarea. Desigur, exista boala, epuizarea, dar acestea nu sunt obligatorii. Este mult mai constructiv sa ne imaginam ca si viata de dupa pensionare poate fi activa si poate avea un rost.

Gandirea pozitiva este posibila daca acceptam sfatul lui Horatiu si „culegem florile fiecarui ceas“. Nu ne putem controla pe deplin viata, dar nu suntem nici complet neputinciosi in fata destinului. Pentru aceasta avem insa nevoie de o viziune optimista.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)

, , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *