Informatii si sfaturi utile pentru sanatate si nutritie

Cercetari asupra acizilor grasi Omega 3

Un pas inainte in terapia bolilor depresive si a altor afectiuni ale sistemului nervos a fost facut cand oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca, in etiopatogenia bolilor amintite, un rol determinant il joaca si o carenta a unui grup specific de acizi grasi.

Cum putem depista in timp util riscul unei tentative de sinucidere la un bolnav suferind de depresie? „Prin recoltare de sange“, a fost un raspuns care ne-a socat pe multi si pe care l-am putut citi acum cateva saptamani in revista de specialitate Journal of American Psychiatry. Cercetatorii de la Universitatea Columbia din New York sustin ca, cu cat cantitatea de acizi grasi omega 3 din sangele unei persoane este mai scazuta, cu atat este mai mare probabilitatea de sinucidere.

Acest diagnostic este sustinut si de urmatorul argument al oamenilor de stiinta: numarul sinuciderilor in randul marilor consumatori de peste este cu 50% mai mic decat in rest. Medicii japonezi, in urma unor experimente efectuate in China timp de doi ani, au descoperit o legatura surprinzatoare intre tentativele de sinucidere si cantitatea de acizi omega 3 din sangele sinucigasilor.

De altfel, pana nu demult, aceasta substanta era studiatã de catre cercetatori prin prisma unei alte problematici. De aproape o jumatate de secol, din statisticile institutiilor de sanatate reiese ca, in timp ce in tarile civilizate rata de deces provocat de afectiuni cardiovasculare este tot mai mare, in randul eschimosilor, consumatori de alimente aproape in exclusivitate de origine marina, aceasta boala este necunoscuta.

S-a descoperit ca factorul protector este grupa de acizi grasi omega 3.

Organismul nu poate sintetiza acesti acizi care sunt indispensabili pentru functionarea sa normala. Conform cercetarilor efectuate in domeniul nutritiei, s-a constatat ca in alimentatia stramosilor nostri, timp de 1-2 milioane de ani, acizii grasi omega 3 si omega 6, la fel de importanti, se gaseau in acelasi raport, in timp ce in zilele noastre, datorita consumului excesiv de uleiuri vegetale si carne, nivelul acizilor grasi omega 3 a scazut de douazeci de ori. Sau, mai exact, supraalimentatia din lumea civilizata este doar aparenta: in realitate, o buna parte a omenirii are o carenta de acizi grasi omega 3, ceea ce poate cauza numeroase boli specifice civilizatiei.

Pe baza acestor date, in anii 1960-1970 depresia a fost asociata pentru prima data cu concentratia de acizi grasi omega 3 din sange, cand epidemiologii au observat ca mortalitatea crescuta datorita bolilor cardiovasculare este frecvent insotita si de depresie.

Referitor la corelatia dintre acizii grasi din peste si depresie, in anul 1995, Joseph Hibbeln si un cercetator american au formulat pentru prima data ipoteza ca absenta acidului gras omega 3 poate avea un rol important in declansarea depresiei, a bolii maniaco-depresive si a starilor maniaco-depresive postnatale. Nu mult timp dupa aceste cercetãri, un alt psihiatru american, Andrew L. Stoll, in cartea intitulata Legatura omega 3 (The Omega-3 Connection) a sustinut ca, in cazurile maniaco-depresive, efectele secundare ale medicamentelor administrate in vederea prevenirii recidivelor pot fi contracarate prin consumul de acizi grasi mentionati.

Nu este surprinzator ca, de foarte curand, s-a descoperit ca si frecventa bolii maniaco-depresive este corelata cu consumul de peste.

Cu toate acestea, pana acum s-a acordat o atentie relativ mica cercetarii acizilor grasi aflati in natura. De exemplu, in anul 2002, un grup de medici englezi au relatat despre cazul unui barbat care, timp de sapte ani, nu a reactionat la nici un medicament administrat pentru depresie severa, anxietate sociala si frecvente tentative de sinucidere, dar care, in urma consumului unui anumit tip de acizi grasi omega 3, EPA, dupa numai o luna de zile a prezentat semne evidente de ameliorare, iar dupa 9 luni s-a vindecat complet.

Psihiatrul englez Malcolm Peet si colegii sai au repetat acest experiment sub supraveghere medicala, constatand, la mai mult de doua treimi din numarul bolnavilor nonrespondenti la medicatia clasica antidepresiva, o ameliorare dupa 12 saptamani de administrare zilnica a 1 gram de EPA.

Unii cercetatori au ajuns la rezultate asemanatoare si in cazul starilor de depresie infantilã si postnatala.

Aceste rezultate spectaculoase au fost completate si de o serie de observatii conform carora absenta acidului gras omega 3 este corelata nu numai cu bolile cardiovasculare, starile de depresie, ci si cu alte boli grave. Cercetatorii chinezi au inregistrat succese cu ajutorul suplimentarii de acizi grasi nu doar la bolnavii de schizofrenie, ci si in cazul suferinzilor de scleroza multipla, hiperactivitate, alergii si astm, boli autoimune sau prostata.

Acizii grasi nu trebuie insa priviti ca un panaceu. De exemplu, depresia nu se datoreaza exclusiv absentei acidului omega 3, chiar daca majoritatea cercetatorilor accepta ca aceasta stare cauzeaza tulburari cerebrale care altereaza eficienta in lupta cu stresul, cu pierderile suferite si cu esecurile si provoaca starile de neputinta care pot duce la depresie.

Profesorul australian Gordon Parker, directorul Institutului Black Dog, specializat in cercetarea si tratarea depresiei, impreuna cu colegii sai, intr-un articol publicat in Journal of American Psychiatry, au sugerat mai multa moderatie in aceasta privinta. Pe langa recunoasterea rezultatelor promitatoare, se asteapta noi cercetari pentru clarificarea numeroaselor intrebari ramase inca fara raspuns.

De exemplu, daca acizii grasi omega 3 au efect antidepresiv sau se recomanda doar ca o completare a tratamentului si, de asemenea, cat de eficienti sunt pe termen lung si daca pot fi recomandati in prevenirea tulburarilor mentale.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: +1 (from 1 vote)
Cercetari asupra acizilor grasi Omega 3, 10.0 out of 10 based on 1 rating

, ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *