Informatii si sfaturi utile pentru sanatate si nutritie

Ce stim despre melatonina?

Melatonina este cea mai noua pilula la moda; ea a fost, de altfel, vedeta produselor terapeutice cu vanzare libera. Si din motive intemeiate: se afirma ca ea impiedica efectele imbatranirii, combate cancerul, reda sanatatea cardiacilor, previne SIDA, maladia Alzheimer, maladia Parkinson, intareste sistemul imunitar, mareste libidoul si este unul dintre cei mai puternici antioxidanti din organism. Pare prea frumos ca sa fie adevarat.

La originea acestui entuziasm: imunologul Walter Pierpaoli si cartea sa “Miracolul melatoninei”.

Melatonina este o molecula produsa de toate organismele vii, inclusiv de plante. La animale, melatonina marcheaza ritmul anotimpurilor. Dupa specie, ea provoaca naparlirea, migratia si comportamentul in perioada de imperechere.

La om, melatonina este un prohormon produs de glanda pineala (sau epifiza), o glanda de marimea unui bob de mazare, care se gaseste in centrul creierului. Ea joaca un rol important in reglarea somnului si starii de veghe. Este produsa mai ales noaptea, la intuneric, producerea sa incetand odata cu aparitia luminii. Ea este un fel de hormon biologic intern. Copiii produc mai multa melatonina decat adultii, apoi, odata cu pubertatea, producerea sa scade progresiv.

In general, la adulti nivelul de melatonina creste spre ora 21, atinge un varf la ora 2 sau 3 dimineata si se diminueaza pana la trezire, spre ora 7. La unele persoane, acest ciclu este puternic decalat. In acest caz, medicul poate face apel la un tratament cu melatonina. Pe langa tratarea tulburarilor de somn, melatonina ajuta si la rezolvarea problemelor cauzate de decalajul orar. Insa atentie! Unul dintre efectele melatoninei este acela ca provoaca somnul (putere sedativa).

Cercetatorii studiaza la ora actuala efectele melatoninei asupra imbatranirii. Un experiment efectuat de Pierpaoli pe soareci de varste diferite a avut rezultate surprinzatoare. Transplantarea unei glande pineale imbatranite la un soarece tanar a provocat imbatranirea prematura a acestuia, in timp ce invers, glanda tanara transplantata la un soarece batran l-a mentinut pe acesta mai mult timp. Totusi, la ora actuala nu putem explica aceste rezultate deconcertante si nu stim de ce nivelul de melatonina scade odata cu inaintarea in varsta. Toate aceste rezultate raman deci sa fie confirmate.

In plus, dupa neuro-endocrinologul Russel Reiter, melatonina ar fi cel mai puternic dintre antioxidantii organismului. Melatonina de asemenea ar avea o legatura privilegiata cu mitocondriile. Prin reglarea pe care o exercita asupra unor parti din glanda tiroida, ea poate, de asemenea modifica nivelul de energie furnizat mitocondriilor, apoi tuturor celulelor din corp. Mitocondriile sunt uzinele noastre de energie. Ele transforma oxigenul in energie, insa prin aceasta actiune produc si un numar mare de radicali liberi.

Melatonina si memoria.

Cercetatorii si-au dat seama ca deseori pierderile de memorie care apar odata cu imbatranirea ne afecteaza inainte de toate cele mai obisnuite si cele mai frecvente scheme de gandire.

Acest lucru s-ar explica pri utilizarea excesiva a unor traiecte nervoase din creier, ceea ce ar conduce la o productie mai mare de radicali liberi mai ales in acele locuri si ar afecta nervii activi. Melatonina ar avea nu numai capacitatea de a neutraliza acesti radicali liberi, ci in plus, ar incuraja traiectele nervoase alternative pentru a evita utilizarea excesiva a unui numar redus de asemenea traiecte. Probabil ca tocmai de aceea unele persoane care iau melatonina au impresia ca li s-a improspatat memoria.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)

, , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *