Informatii si sfaturi utile pentru sanatate si nutritie

Rodia

Arbust originar din Persia si Mesopotamia, introdus in Europa de cartaginezi, se cultiva in toate regiunile mediteraneene. La noi se cultiva pe alocuri, in special ca arbust ornamental, datorita florilor abundente, mari, frumoase, de culoare rosie. Rezista bine si in timpul iernii, in special in sudul tarii: Baile Herculane, Bucuresti si in Dobrogea la Techirghiol. Creste spontan la Buzias.

In trecut se utiliza foarte mult ca planta medicinala, folosindu-se scoarta de pe radacini sau de pe ramuri, in combaterea parazitilor intestinali, actionand in special asupra teniei (Taenia serrata), ascarizilor si ankylostomelor.

In medicina traditionala indiana, pe langa folosirea pentru efectele tenifuge, se utilizeaza si in prezent ca febrifug, in leucoree si in hemoragii pasagere.

Bobocii florali se utilizeaza in gonoree, tricomonaza, in diarei cronice, in dizenterie (in special la copii), in bronsita etc. Sub forma de pudra fina sau infuzie, se recomanda in tratamentul parazitilor intestinali din genul Stringylus, Strongyloides.

Actiunea antihelmintica se justifica prin prezenta in scoarta radacinii a alcaloizilor 1 – peletierina, d – peletierina, un derivat al tropioninei numit pseudo-peletierina. Mai contine tanin elagic, acid betulinic, fridelina, betasitesterol, oxalat de calciu, minerale.

Fructele sunt comestibile si nu contin alcaloizi, ci zaharuri, acid citric, acid malic, vitamina C, tanin etc. Nu au proprietati tenifuge, deoarece nici fructul si nici coaja fructului nu contin derivati ai peletierinei, care sunt contraindicati la cei care sufera de nevroze, la femei gravide si la copii.

Se consuma ca atare, sunt dulci-acrisoare, racoritoare si se utilizeaza in special la prepararea serbetului si a siropurilor.

Tot din medicina traditionala indiana este de retinut indicatia utilizarii semintelor pisate si amestecate cu lapte pentru dizolvarea calculilor si a nisipului, din rinichi (de alta natura decat cea oxalica), in special la femeile gravide care sufera de aceasta afectiune.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 0 (from 0 votes)

, ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *