Publicat pe Lasă un comentariu

Uleiul de masline

Ne intrebam cu totii de ce ne ingrasam, caci nu avem impresia ca mancam prea mult. Aceasta intrebare si-o pune cea mai mare parte a populatiei globului. Una dintre explicatii este cresterea consumului de grasimi. Pentru cei care nu sunt convinsi, doresc sa prezint o statistica din Germania.

In anul 1850, consumul de grasimi pe cap de locuitor era de 12,5 kg. In anul 1900, era de 17 kg, iar in prezent, consumul anual de grasimi pe cap de locuitor este de 30 kg, din care: 8 kg – margarina, 7 sau 8 kg – unt, 5 kg – ulei, iar restul, untura si alte grasimi.

Pentru multi e foarte greu sa renunte cu totul la ulei. Daca faceti parte din aceasta categorie, iata o alternativa mai sanatoasa: uleiul de masline. Cu toate ca recunoasterea stiintifica a avantajelor lui este de data relativ recenta, in bazinul mediteranean, uleiul de masline este cunoscut de cel putin 5.000 de ani. Prin anii 1970, parea sa fie sortit disparitiei si condamnat uitarii, datorita extinderii irezistibile a uleiurilor de seminte, mult mai ieftine si considerate mai usoare si mai sanatoase. A fost nevoie ca, acum 40 de ani, Ancel Keys, directorul Laboratorului de Sanatate de la Universitatea Minnesota, sa atraga atentia lumii stiintifice.

Si ce-a descoperit Keys? Un lucru foarte  simplu, si anume ca decesele prin boala coronariana erau mult mai putin numeroase in zona mediteraneana decat in Statele Unite. In bazinul mediteranean se consuma ulei de masline, in timp ce in Statele Unite se foloseau unt, margarina, untura si slanina. Este adevarat ca, in ultimul timp, datorita pretului mai redus, consumul de uleiuri, de margarina de floarea-soarelui, de germene de porumb si de soia este in crestere si in tarile in care, pana nu de mult timp, se folosea uleiul de masline. Consecintele se vor manifesta in deceniile urmatoare.

Principalul acid gras din uleiul de masline este acidul mononesaturat oleic, care reprezinta intre 63 si 83% din totalul acizilor grasi. Urmeaza acidul palmitic, intre 7 ºi 17%, acidul linolic, cu maximum 13,5%, si acidul linoleic, intre 2 si 3%. Uleiul de masline contine si cantitati apreciabile de vitamina A si E, precum si compusi fenolici simpli si complecsi. Datorita concentratiei mari de acid oleic si continutului mai mic în acid linolic si linoleic, uleiul de masline are o stabilitate termica mai mare, se oxideaza mai greu si rancezeste mai greu. Ar fi de dorit sa se foloseasca uleiul de masline presat la rece, dar care are un aspect tulbure si nu rezista mult timp pe rafturile magazinelor. Din acest motiv, de obicei, se rafineaza, ceea ce inseamna ca o parte din acizii nesaturati se satureaza si mai iau nastere si acizii grasi Trans.

Una peste alta, utilizarea uleiului de masline este infinit mai benefica pentru sanatatea noastra.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *